Doctorul în Științe ale Comunicării, Laura Tugarev, a prezentat o comunicare stiințifică în cadrul Conferinței Științifice Naționale cu participare Internațională “Integrare prin Cercetare și Inovare”.
Mai jos vă lăsăm o parte din articolul publicat:
Odată cu dezvoltarea mediului on-line s-a schimbat nu doar paradigma gândirii, schimbării au fost supuși totodată și parametrii comunicaționali, astfel, jurnalismul tradițional migrează spre platformele on-line. Informația este imperativul acestui secol, iar evoluția noilor tehnologii a condus la schimbări substanțiale în această zonă, care premergător, au produs metamorfoze și au scos în evidență perspective noi asupra percepției și nevoilor informaționale ale individului în particular, dar și a societății în ansamblu.
Dezvoltarea noilor tehnologii informaționale și evoluția world wide web au făcut ca și jurnalismul să cunoască nu doar o nouă și rapidă formă de distribuire a informațiilor, dar au contribuit și la sporirea interacțiunii cu consumatorii produselor mediatice, conectându-i la un fel de sistem informațional global. În acest context, cercetătoarea Mariana Tacu în articolul „New Media: de la WEB 1.0 la WEB 4.0” scria: „Noile tehnologii informaționale, devenite rapid un aliat de încredere al sistemului mass-media, reprezintă o forţă absolută şi omniprezentă care s-a impus ca un sistem cu o putere de influenţă deosebită, având un impact major asupra aspectelor psihologice, sociale, economice, politice, culturale şi educaţionale ale vieţii individului” [1, p. 64].
Așadar, mecanismele spațiului on-line repede au fost asimilate de către instituțiile mediatice, așa încât acest spațiu virtual să constituie o bună și eficientă platformă de răspândire a informațiilor cu valențe sociale, economice, politice, culturale etc.
Dacă ne referim la jurnalismul on-line, importanța acestuia nu poate fi diminuată, ci, dimpotrivă, acesta îi oferă individului posibilitatea prin conexitate să fie conectat cu rețeaua digitală care pune la dispoziție o „bandă” amplă cu informații din diverse domenii, inclusiv și din cel al culturii, având scopul de a mediatiza fenomenul cultural în diversitatea formelor şi expresiilor sale.
Turismul face parte din paleta multidimensională și multiaspectuală a culturii, în Legea Culturii elaborată în anul 1999 [2] se stipulează reglementarea activităților culturale a mai multor domenii, printre care și turismul cultural. La rândul său, noțiunea de turism poate fi definită din mai multe perspective. În Legea cu privre la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova [3] turismul este definit ca – „ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în orice loc, altul decât locul lor de reşedinţă, pe o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decât desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat”, totodată, turismul nu poate fi limitat doar la „ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor”, pentru că el este o manifestare a culturii, turismul și cultura sunt două variabile ce țin de identitatea unui popor. În acest context, mass-media tradițională, dar și cea on-line are rolul de a reflecta și de a informa publicul despre turism, tipurile acestuia, despre organizarea şi coordonarea activităţii turistice, cât și despre formele de turism, obiectivele turistice, despre crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale, dar și a celor internaționale.
Presa este un instrument solid în distribuirea informațiilor, una din funcțiile sale de bază este cea de informare, în acest context, mass- media poate contribui nemijlocit la dezvoltarea și promovarea turismului.
radionunta.com este un portal de știri, realizat de A.O. „Academia de Creație și Inovații Mediatice”, apare la Chișinău în anul 2014 cu sloganul „Informația care TE PRIVEȘTE”. În anul 2015 este create pagina de Facebook, iar în 2019 numără 1.580 de aprecieri, devenind un instrument de distribuire a articolelor cu scopul de a mări numărul de vizualizări.
În partea de sus a site-ului radionunta.com poate fi găsită sigla și sloganul, cât și un banner care te redirecționează spre site-ul http://www.twentytu.md/. Tot aici, există o bară care include cinci rubrici: Moldova zi de zi, Campanii radionunta, Vocile radionunta, Călătorii cu gust şi Contacte. Fiecare rubrică delimitează domeni, spre exemplu, rub- rica Moldova zi de zi cuprinde 9 domenii: Politic, Economic, Justiție, Social, Cultură, Sport, Internațional, Star news și IT& life style.
Călătorii cu gust cuprinde articole din domeniul turismului, cel mai des articolele sunt semnate de către jurnalistul Vitalie Guțu și Diana Botnaru. În anul 2019 au fost publicate 11 materiale jurnalistice toate fiind însoțite de fotografii, diferite ca gen, de la știri, reportaje până la analize și statistici. Din cele 11 articole doar unul a reflectat realitatea internațională, restul 10 au fost axate pe reflectarea potențialului turistic autohton: „HODINA 2019” – Cinci mii de oameni au făcut yoga, au pictat şi s-au tolănit în hamace toată ziua (20 august 2019); Călătorii cu Gust: Satul Carbuna – un tezaur al Moldovei rurale (13 august 2019); FOTO: O incursiune în istorie. Povestea Conacului Manuc Bei. Impresii şi imagini INEDITE (publicat pe 09 iulie 2019).
Numărul de vizualizări variază între 85 și 562.
În concluzie, dincolo de Agenția Turismului a Republicii Moldova cu toate derivatele activității acesteia, presa și-a asumat și ea nobila misiune de a reflecta sfera turismului. De menționat faptul că puține site-uri au separat rubrica turism, cum sunt cele menționate mai sus, deseori aceste articole sunt încadrate în rubrica social sau divertisment. Așadar, presa on-line are tendința de a oglindi acest domeniu mai mult prin genul informativ, materialele mereu fiind însoțite de imagini foto, acoperind atât realitatea națională, cât și cea internațională.
Putem spori interesul și prestigiul Republicii Moldova, inclusiv prin fortificarea acestui domeniu; obiectivele turistice fiind elementele de bază ale patrimoniului cultural, astfel, mass-media, îndeplinind funcția de informare și cea de culturalizare, nu trebuie să se depărteze de practica de a mediatiza sfera turismului, fapt care ne poate apropia mai mult de spațiul patrimoniului cultural european.
Referinţe:
1. TACU, Mariana. Valori ale mass-mediei în epoca contemporană. Vol. VI. Ed: CEP USM. Chişinău, 2016.
2. Legea culturii.
Disponibil:http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang =1&id=311664 (accesat 23.08.2019)
3. Legea cu privre la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova Disponibil:http://lex.justice.md/document_rom.php?- id=0B88BC64:70678DCD (accesat 23.08.2019)