Când am decis să realizez acest interviu, imediat mi-am adus aminte de citatul renumitului pictor italian Renato Guttuso, care sună în felul următor: “Pictorul este un filozof, dar filozofia sa este pictura”. Într-adevăr, un tablou poate spune mai multe decât o sută de cuvinte. În general, arta vizuală este prima formă de cultură care a apărut pe Pământ. De-a lungul anilor, arta plastică a fost formată de o mulțime de pictori care au contribuit la îmbogățirea patrimoniului cultural mondial prin intermediul lucrărilor sale. Victor Frimu, autorul unor picturi precum “Templul Naturii”, “Ochiul lui Iuda” și “Moartea Reginei”, este unul dintre reprezentanții tagmei tinere de artiști plastici, care valorifică pictura clasică autohtonă. În cadrul interviului ce urmează, Victor Frimu ne-a povestit despre primele sale lucrări, pictorii săi preferați și piața artistică de la noi. Nu a ezitat însă să-și spună punctul de vedere referitor la unele tablouri celebre. 

“Primele lucrări – niște muguri gata să înflorească”

 M9: Ce te inspiră cel mai mult să iei pensula în mână și să creezi?

Victor Frimu: Ceea ce mă face să iau pensula în mână și să creez are o legătură cu multe lucruri, e un ansamblu întreg, o paletă plină de emoții, stări și trăiri, începând cu răsăritul soarelui, bătăile inimii mele și bătăile inimii ei, gândurile pozitive pe care le am, bucuria că exist și în fiecare zi mă minunez de asta, bucuria că sunt liber și fac din suflet ceea ce simt, că creez, bucuria că am acest DAR de a crea lucruri frumoase și pot să transmit această frumusețe și îmi doresc să ajungă cât mai adânc în inimile oamenilor. Mă inspiră nerăbdarea de a-mi transforma schițele din carnetele mele în tablouri, de a le da viață unor personaje, de a transmite o bucățică din sufletul meu altor oameni din viitor. Mă inspiră oamenii care apreciază, iubesc și sunt sensibilizați de ceea ce creez eu. Mă inspiră creația altor artiști, muzeele, poezia, teatrul, muzica și toate lucrurile pline de sens, mesaj și cu o valoare spirituală.

M9: Cum au reacționat părinții tăi atunci când ai decis să activezi în domeniul artei?

Victor Frimu: Părinții mei au fost și sunt mereu alături de mine, m-au susținut din momentul în care am pășit pragul școlii de pictură pentru copii din sat, au fost și sunt mândri de alegerea mea, de a activa în domeniul artei, m-am străduit să nu-i dezamăgesc niciodată și să fiu bun în ceea ce fac, iar asta i-au făcut să reacționeze pozitiv având încredere în mine, văzându-mă fericit că fac ceea ce îmi place din suflet.

M9: Mai ții minte primele tale lucrări?

Victor Frimu: Țin minte primele mele lucrări, nu învățăm la școala de pictură când începusem a picta și a desena, câteva din lucrări le păstrez și acum, pentru mine aceste lucrări au o valoare aparte, văzându-le ca pe niște muguri gata să înflorească.

Despre pictori, picturi și arta contemporană

M9: Ce pictori te-au fascinat cel mai mult?

Victor Frimu: M-au fascinat foarte mulți artiști și mă fascinează în continuare cu opera lor, artiștii din perioada antică. Jan van Eyck, pictor flamand, din perioada târzie a Evului Mediu și un remarcabil inovator. Pictorii din perioada renascentistă mă fascinează mult, cum ar fi: Leonardo da Vinci, Sandro Botticelli, Rafael Sanzio, Michelangelo, Albreht Durer, Paolo Veronese, Pietro Perugino, Hieronymus Bosh, El Greco, Tiziano Vecellio, la fel de impresionat sunt și de pictorii stilului baroc, Piter Paul Rubens, Caravaggio, Rembrandt, Johannes Wermeer. Nu în ultimul rând sunt fascinat și de geniul Salvador Dali, de William Adolphe Bouguereau, Jacques-Louis David, René Magritte, de pictorii impresioniști și post-impresioniști, de Vincente van Gogh și mulți alții, artiști care au forță, expresivitate, rafinament și mesaj în creația lor.

M9: Dar picturi?

Victor Frimu: Dacă pictorii care m-au fascinat sunt mulți atunci picturile care m-au fascinat sunt foarte multe, de exemplu „Nunta din Cana” de Paolo Veronese, „Școala din Atena” de Rafael Sanzio, „Încoronarea lui Napoleon” de Jacques-Louis David, „Capela Sixtină „ de Michelangelo, „Persistența memoriei „ de Salvador Dali, „ Fata cu cercel de perlă” de Johannes Wermeer, „Primăvara” de Sandro Botticelli și foarte multe alte tablouri care m-au inspirat în toată perioada mea de creație.

M9: Într-un interviu pentru md ai menționat că îți place Renașterea, Barocul și Suprarealismul. Ce părere ai despre Suprematism, Cubism, Futurism și Minimalism?

Victor Frimu: Nu mă simt atras prea mult de aceste mișcări artistice sau prea inspirat cu câteva excepții. Unele mișcări au apărut ca o revoltă împotriva tuturor tradițiilor culturale, la lichidarea muzeelor și bibliotecilor.

M9: Cum vezi arta plastică la momentul actual?

Victor Frimu: Artă plastică la momentul actual o văd foarte diversă, avem foarte multă informație din care se inspiră artiștii, se face artă frumoasă care va avea un viitor frumos și un impact pozitiv pentru zeci de generații, dar se experimentează și mult la momentul actual, iar arta experimentală e detașată de tradiții, estetic, uneori aproape banală, o văd doar ca un impact pentru moment, e adevărat că un artist trebuie să experimenteze cât mai mult pentru a se regăsi, dar unii sunt captivați de experiment și experimentul nu ar avea o durabilitate în timp pentru că arta experimentală e lipsită uneori de talent, constructivitate, subiect și mesaj, iar mesajul este cel mai important pentru un artist și omenire.

“Studiile șlefuiesc caracterul”

M9: În multe lucrări suprarealiste semnate de tine observăm diverse simboluri și elemente cu caracter mitologic, religios și metaforic. Ai putea să comentezi mesajele lucrărilor Moartea reginei și Limes inter existentiam et nihil (granița dintre existență și nimic)?

Victor Frimu: Nu aș vrea să comentez mesajele acestor tablouri, nu ar mai avea nici un farmec după ce aș vorbi despre ele. Aș putea să spun doar că e despre suflet, emoții, trăiri, timp, filosofie și realitate magică.

M9: Care lucrare din colecția ta o consideri cea mai bună și reușită din punctul de vedere al profunzimii mesajului și al tehnicii de realizare? De ce?

Victor Frimu: Nu am un tablou la care să țin mai mult sau mai puțin, să spun că unul e mai reușit ca altul, toate au o bucățică mai mică sau mai mare de suflet și timp transpus pe pânză. Am avut ce să învăț din toate tablourile din punct de vedere tehnic, compozițional, ca idee, mesaj, toate m-au ajutat la crearea noilor idei.

M9: Vincent Van Gogh, Frida Kahlo și Paul Gauguin sunt unii dintre pictorii care au devenit celebri într-un mod autodidact. Cum crezi, o persoană poate deveni cu adevărat un artist plastic, fără a avea o școală sau o facultate de arte în spate?

Victor Frimu: Artiștii care au devenit celebri într-un mod autodidact sunt putini, pentru asta e nevoie să ai acest DAR de a crea, de a fi înnăscut cu acest talent și de a depune o muncă colosală pentru a studia de unul singur. Marea majoritate a artiștilor care au ajuns genii în artă, artiști cu renume au făcut o școală și o facultate de arte. Studiile șlefuiesc caracterul și te învață foarte multe ca să ajungi un mare artist, iar asta doar dacă te implici și muncești enorm asupra ta.

“Un pictor are un suflet bogat”

M9: Cunoaștem că instrumentele și materialele unui pictor sunt foarte costisitoare. Banii pe care îi câștigi din artă îți acoperă cheltuielile?

Victor Frimu: Da, banii pe care îi câștig din artă îmi acoperă cheltuielile.

M9: Ce crezi despre celebra afirmație precum că pictorii sunt săraci?

Victor Frimu: Această afirmație a spus-o cineva care ar fi crezut că este „celebră” și nu cred că a spus-o un artist, mai întâi trebuie să vedem bogăția spirituală, bogăția interioară a sufletului, iar un pictor are un suflet foarte bogat, deci pictorii nu sunt săraci, pot fi leneși sau harnici.

 M9: Cum vezi piața artistică autohtonă?

Victor Frimu: Piața artistică autohtonă nu e dezvoltată aproape deloc, nu avem specialiști în managementul artistic, nu se investește în arta pentru că mai presus de toate sunt alte interese decât cele culturale, dar un artist nu are frontiere și are libertatea de a-și expune tablourile oriunde în lume, pentru că un tablou e înțeles în orice limbă.

M9: Cum ar trebui să se promoveze un tânăr artist în Republica Moldova?

Victor Frimu: Un tânăr artist în Republica Moldova ar trebui să fie talentat, muncitor, activ, să creadă în ceea ce face ca să obțină rezultate frumoase, astfel va fi promovat și invitat să colaboreze în diferite proiecte culturale, să participe la diferite expoziții.

M9: Ce ar trebui să facă acesta pentru a vernisa expoziții peste hotare?

Victor Frimu: Pentru a vernisa expoziții peste hotare un pictor ar trebui să vrea asta cu adevărat și va reuși.

“Arta digitală e departe de arta clasică”

M9: Într-un interviu cu caricaturistul Alex Buretz am discutat despre viitorul artei clasice în contextul dezvoltării noilor tehnologii informaționale. Acesta a spus că arta clasică și cea digitală se completează reciproc. Tu ce părere ai la acest capitol?

Victor Frimu: Fiecare are dreptul la opinia sa personală. Eu sunt de altă părere la acest capitol. Arta clasică tinde să reflecte idealul frumuseții morale, armonie, superioritate a rațiunii și un echilibru perfect în arhitectură, pictură, literatură și sculptură. Arta digitală e departe de arta clasică.

M9: Ai încercat să desenezi în format electronic? Dacă da, care este diferența?

Victor Frimu: Am încercat, diferența e mare.

“Noi: tineretul creator”

M9: În 2018 ai obținut Premiul Mare în cadrul expoziției-concurs de artă plastică contemporană “Noi: tineretul creator”, pentru lucrarea “Templul Naturii”. Ce a însemnat pentru tine acest premiu?

Victor Frimu: Pentru mine acest premiu înseamnă mult din punct de vedere profesional, dar și tabloul în sine a fost o realizare importantă gândită pe o durată lungă de timp. Mă așteptam ca acest tablou „Templul naturii” să fie apreciat și să sensibilizeze spectatorul. Pentru mine înseamnă un pas înainte și o responsabilitate față de mine în artă, mai puțină însemnătate având acest premiu ca valoare materială. Important e mesajul pe care am vrut să-l transmit și reacția publicului.

M9: Cât de echidistante și transparente sunt astfel de concursuri?

Victor Frimu: Din câte cunosc eu aceste concursuri sunt transparente, organizate foarte bine și sunt jurizate de artiști talentați care cunosc foarte bine domeniul artei plastice la un nivel profesionist. M-aș bucura dacă această expoziție pentru tinerele talente „Noi, tineretul creator” ar fi organizată de două ori pe an, astfel tânăra generație ar avea posibilitatea să fie văzută și încurajată în mediul cultural.

M9: Premiul de 3000 lei a fost unul potrivit sau unul mic? De ce?

Victor Frimu: Eu zic că premiul de 3000 de lei a fost unul simbolic, personal dându-i o importanță mai mică, fiind mulțumit de acea diplomă pe care o păstrez cu drag ca o amintire plăcută, dar contează ca tânărul artist să fie motivat și apreciat la justa valoare și sper că pe viitor instituțiile statului să fie mai receptive și mai responsabile față de tinerii din orice domeniu.

M9: Cum vezi viitorul picturii autohtone?

Victor Frimu: Pictura autohtonă e în continuă dezvoltare și e firesc să fie așa, deci viitorul îl văd frumos, în progres. Avem și apar tinere talente care au succes și sunt apreciați, au apărut mai multe posibilități și căi de comunicare de a îmbunătăți experiența unui artist, iar asta mă bucură și mă face să fiu optimist față de viitorul picturii aici în Republica Moldova.

M9: Un artist de succes înseamnă…

Victor Frimu: Un artist de succes înseamnă: să ai un ansamblu de calități bune, un caracter puternic, să ai imaginație, să vinzi ceea ce pictezi din suflet, să inspiri, să fii apreciat, să vii cu idei noi în artă, mesaje bine gândite, să nu ai frică de concurență și critică, să fii liber în a crea, să fii inteligent și cu valori spirituale, să fii o piatră la temelia culturii, să te dedici artei. Succesul în artă e să obții un important echilibru spiritual și un echilibru necesar financiar. 

Rubrica ART-REACT:

M9: Acum, te-aș ruga să comentezi scurt următoarele lucrări:

“Noaptea înstelată” Vincent van Gogh

Victor Frimu: E unul dintre tablourile celebre ale artistului cu un impact emoțional puternic, fiecare dintre noi fiind impresionat de misterul cerului înstelat. Vincent van Gogh spunea: „Când simt nevoia de puțină religie, pictez cerul înstelat”, eu văd acest tablou sincer și o părticică din sufletul artistului. Mă impresionează din toate punctele de vedere.

“Eu și satul” Marc Chagall

Victor Frimu: E un tabloul cu o viziune poetică, melancolică, teatrală, bazat pe simbolistică și cu o cromatică expresivă.

“Ispitirea Sfantului Antonie cel Mare” Salvador Dali

Victor Frimu: Acest subiect din frescele italiene a secolului al X-lea și un subiect întâlnit din ce în ce mai mult după anii 1500 în artă la inspirat pe Dali, fiind atras de idei religioase, științifice și istorice. Tabloul cuprinde multe simboluri, accentul fiind pe dimensiunea mare a ispitelor față de om, dându-le importanță prin transparența și profunzimea cerului.

“Pătratul negru” Kazimir Malevich

Victor Frimu: Acest tablou are o profunzime filosofică, psihologică, simbolistică. Pătratul simbolizând foarte multe lucruri, unele din ele fiind pământul, universul, timp și spațiu, cele patru dimensiuni, semnul crucii, templu și multe altele. Negrul și albul fiind văzut ca două extremități ele gamei cromatice, simbolizând absolutul, absența, neantul, viață și moarte, granița dintre vizibil și invizibil. 

M9: Mulțumesc pentru interviu.

***Interviu realizat de Anatol Fornea, stagiar, student Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM