O analiză independentă susține ca impozitarea tichetelor de masă va diminua veniturile la stat. Parlamentul a decis acum trei luni modificarea tratamentului fiscal pentru tichetele de masă, prin aplicarea unor contribuții de asigurări sociale de 24%, care intră în vigoare în luna ianuarie 2020. În felul acesta autoritățile previzionează obținerea unor venituri suplimentare la buget de aproximativ 120 de milioane de lei anual.

Studiul citat a fost realizat de către Date Inteligente (iData) pentru Camera de Comerț Americană din Moldova, Asociația Businessului European, Asociația Investitorilor din România și Camera de Comerț și Industrie Moldova – Franța, pe un eșantion de 41 de companii din businessul mare și mijlociu. Studiul arată că, după modificările recente, veniturile la bugetul de stat din operațiunile cu tichetele de masă se vor diminua în comparație cu colectările actuale.

Drept urmare, autorii studiului recomandă statului ca, dimpotrivă, să încurajeze dezvoltarea pieței tichetelor de masă, păstrând statutul de beneficiu neimpozabil pentru acestea. Se estimează că tichetele de masă, prin avantajele multiple pe care le oferă actorilor implicați – întreprinderi, comercianți și angajați – vor genera încasări substanțiale la bugetul de stat.

Astfel potrivit studiului, circa 50 000 de persoane se bucură de acest beneficiu. Valoarea tichetelor de masă emise anual este de peste 300 de milioane de lei. Marea majoritate sau 73% din angajatori consideră tichetele de masă atrăgătoare din punct de vedere fiscal. Și angajatorii, și angajații sunt extrem de mulțumiți de tichetele de masa (nota 10 din 10).

Odată cu creșterea numărului de utilizatori ai tichetelor de masă până la 100 de mii, s-ar incasa adițional anual în bugetul național circa 186 de milioane de lei.

Între altele, tichetele de masă impulsionează creșterea vânzărilor legale în domeniul HoReCa și comerțul cu amănuntul, asigură un confort alimentar angajaților și diminuează fenomenul de plată a salariilor în plic.

Studiul recomandă autorităților evitarea modificării bruște a cadrului de impozitare, care pot afecta încrederea mediului de afaceri și a potențialilor investitori în economia națională.

RAPORT SUMAR

  1. Metodologie: prezentul studiu se bazează pe următoarele metode de cercetare

 

  1. Evaluarea impactului asupra Bugetului Public Național al impozitării tichetelor de masă cu 6%+18% începând cu 1 ianuarie 2020:

Conform Serviciului Fiscal de Stat, în luna iunie 2019 au fost emise 638,701 tichete de masă, valoarea lor fiind de circa 25.55 milioane lei[1]. Conform datelor oferite de operatori și confirmate de comercianți, după luna iunie 2019 nu s-a înregistrat o dinamică nici spre creșterea, nici spre scăderea numărului de tichete de masă acordate. Astfel, vom examina 3 scenarii:

  1. Status-quo. Acest scenariu presupune păstrarea situației actuale, când tichetele de masă nu se impozitează. Conform acestui scenariu, valoarea anuală a tichetelor de masă ar fi de 306.6 mil lei, considerând că valoarea lunară va rămâne aceeași. Reieșind din datele furnizate la solicitare de către Serviciul Fiscal de Stat, ponderea TVA în vânzările comercianților e de circa 14.65%[2]. Din calculele suplimentare, reieșind din datele financiare ale comercianților disponibile public, s-a estimat că ponderea impozitului pe venit corporativ și taxelor aferente salariilor în volumul de vânzări este de circa 4%[3], deși la unele companii această pondere e de 7%. Vom utiliza în continuare valoarea de 4% pentru calcule, astfel, avem că din 100 de lei cheltuiți prin tichete de masă, statul încasează 18.65 lei doar din TVA, impozit pe profit și taxe aferente salariilor, doar de la comerciant. Din discuțiile în profunzime, comercianții au menționat că această pondere ar putea fi chiar de 22-24%. Chiar dacă luăm pragul minim de 18.5 lei, reiese că statul încasează 57.18 mil lei anual din faptul că tichetele de masă sunt consumate. Încasările cresc cu încă cel puțin 4 lei la 100 lei cheltuiți la comercianți, dacă e să adăugăm încă o verigă în lanțul valoric, fiind vorba fie de un producător sau o altă companie intermediară ce livrează produsele către comerciant. Adăugând această verigă, vom obține venituri la buget de 45 mil lei anual. În realitate, numărul de verigi poate fi mai mare.
  2. Impozitarea tichetelor de masă cu 24%. Studiul cantitativ a arătat că 62% din companii sunt sigure că vor renunța la tichetele de masă și doar 25% sunt sigure că vor continua să ofere tichete de masă. Presupunând că 38% din companii și tot 38% din tichete vor rămâne în circulație (ar putea fi mai puțin), valoarea tichetelor de masă emise pe parcursul unui an ar fi de 116.51 mil lei. În acest caz, calculăm două beneficii pentru buget:

Total: 49.69 mil lei anual.

  1. Păstrarea contextului actual pentru a lăsa piața tichetelor de masă să se dezvolte și să ajungă la maturitate. Dacă numărul de angajați ce beneficiază de tichete de masă ar crește până puțin peste 100 mii și valoarea tichetelor de masă emise pe parcursul unui an ar ajunge la 1 miliard de lei, atunci doar din taxele comercianților s-ar colecta la buget 5 milioane lei anual. Conform estimării operatorilor, această creștere ar putea fi realizată în 2-3 ani, dacă tichetele de masă nu ar fi impozitate și nu se va reveni la discuții cu privire la impozitarea acestora.

Concluzii: Doar scenariul C, în condițiile păstrării facilității fiscale pentru tichetele de masă și menținerii creșterii pieței de tichete de masă va permite atingerea obiectivului de încasări suplimentare la buget cu 120 mil de lei. Mai mult ca atât, scenariul B (impozitarea cu 24%) va duce la scăderea cu 7.5 mil lei a încasărilor anuale la buget, comparativ cu scenariul A (status quo, impozitare=0%).

Figura 1. Încasările anuale la BPN, conform scenariilor A, B și C și comparativ cu obiectivul MF de 120m.

Totuși, dacă ținem cont că valoarea tichetelor de masă se repartizează în cadrul unui lanț valoric cu mai multe verigi și că impozitele se calculează la diferite etape, cel puțin ca impozit pe profit și impozite aferente salariilor, această diferență de 7.5 milioane lei devine și mai mare. Astfel, analiza de impact arată că impozitarea tichetelor de masă cu 24% va duce la scăderea încasărilor la buget față de situația actuală și recomandă încurajarea dezvoltării pieței.

Concluzii generale:

pentru 2 operatori, acesta e businessul de bază, pentru alții, cum ar fi băncile– e oportunitate de a atrage noi clienți, pentru angajați – e o sursă suplimentară de venit, pentru angajatori – o posibilitate de motivare a angajaților, iar pentru comercianți – o sursă suplimentară de venit; prin urmare, impozitarea tichetelor eventual va reduce oportunități esențiale de business pentru mai multe părți interesate în condițiile unei economii cu oportunități investiționale modeste.

Recomandare:

Autor: Mihai Bologan, dr. în economie, specialitatea Statistică Economică, director executiv Date Inteligente SRL

[1] Numărul de tichete multiplicat la 40 de lei – media dintre valoarea minimă și maximă a unui tichet de masă.

[2] Maximal ar fi fost 16.67% cu aplicarea cotei TVA=20% la toate produsele. Totuși, sunt produse alimentare cu 8% și servicii HoReCa cu TVA=10%, care fac ca ponderea media a TVA să fie mai mică. Studiul cantitativ și cel calitativ au confirmat că angajații consumă tichetele de masă preponderent în magazine și în măsură mai mică la restaurante și cafenele.

[3] Din aceste 4%, impozitul pe profit corporativ reprezintă circa 0.5%, iar cele aferente salariilor – 3.5%.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *