Maria DRĂGAN – cântăreaţa despre care Valeriu Negruţi, prim-dirijor al orchestrei „Mugurel” menționa „Spun fără teamă de a exagera că Maria Drăgan a fost Edit Piaf a Moldovei”. A avut un destin CUTREMURĂTOR. Vocea sublimă şi inima de foc de altădată care au dat un plus de valoare pentru plaiul moldovenesc, astăzi nici nu mai cântă şi nici nu mai bate. Mai pui că şi imaginea cântăreţei a fost UITATĂ şi ŞTEARSĂ din arealul cultural – artistic de la noi. 

De ce se întâmplă asta, cui nu i-a convenit SUCCESUL fulminant al Mariei Drăgan ? La acestea, dar şi la alte aspecte ce ţine de viaţa şi activitatea interpretei a încercat să răspundă moderatoarea emisiunii “RECURS LA ISTORIE”, de la postul de radio “VOCEA BASARABIEI”, Mariana S. Ţăranu, şi autorul lucrării “Maria Drăgan – cântăreaţa de muzică populară”, Ion Duminică.

ION DUMINICĂ, autorul lucrării “Maria Drăgan – cântăreaţa de muzică populară”

Maria Drăgan și-a dedicat viața pentru cântec și nu a trăit din cântec, pe Maria Drăgan nu avea cum să o intereseze banii acumulați în urma interpretării sale. Ea nu a cântat niciodată pentru bani spre deosebire de alții. Și această calitate i-a adus numai invidie, au apărut bârfele, pe zi ce trecea Maria Drăgan se sătura de atmosfera unei concurențe neloiale. Despre o solidaritate artistică nu s-a auzit. Vai de capul celui care s-a poticnit de îmbrânceala colegilor, nimeni nu va încerca să-i dea o mâna de ajutor. Astfel, că Maria Drăgan a murit de o boală grea și incurabilă, specific nouă – indiferența.

la emisiunea “RECURS LA ISTORIE”, autorul Ion Duminică a povestiti cu lux de amănunte cum se păstrează memoria interpretei Maria Drăgan.

ION DUMINICĂ, autorul lucrării “Maria Drăgan – cântăreaţa de muzică populară”

În 1988 la studioul „Telefilm-Chișinău” este montată în color pelicula documentară „Vai sărmana, turturică”, regia Vlad Druc; în 1992 în sectorul Ciocana al municipiului Chișinău apare strada Maria Drăgan; în 1997 la Biblioteca orășenească din Nisporeni apare o culegere bibliografică dedicată Mariei Drăgan; un an mai târziu, în 1998, sculptorul Ion Zderciuc realizează un monument funerar instalat la baștina regretatei cântarețe. Pe postament este gravată o inscripție semnificativă: „Ascultând muzica Mariei Drăgan, descoperăți capul, căci stai la o masă cu zeii”; în anul 1999 compozitorul și interpretul de muzică folc Licu Gonceaar imprimă o casetă  audio „Vai sărmana turturică” înregistrând zece piese musicale, ceea ce reprezintă doar o parte din cântecele înregistrate.

Detalii la acest subiect găsiţi pe voceabasarabiei.md şi încehiem acest articol cu afirmaţia maestrului Nicolae Botgros, despre Maria Drăgan, care spune astfel: “Muzicanţii în scenă, în timpul concertului uitau de instrumente, rămâneau năuciţi de vocea-i minunată”.

AUTOR: Alexandra Şaiman

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *