Pe 26 mai vor avea loc alegerile europarlamentare. Acestea ne privesc și pe noi, întrucât Republica Moldova depinde într-o foarte mare măsură de politicile Uniunii Europene. La rândul ei, UE depinde de politicienii care o conduc și pe care îi alegem inclusiv noi, cetățenii români originari din Republic Moldova. Acest material nu este despre cine ar trebui să fie votați, ci mai degrabă despre cine ar putea acționa, odată ajunși în Parlamentul European, în dauna Uniunii și a spiritului ei, scrie pe blogul său Tudor Cojocariu.
De ce ne-ar interesa europarlamentarele?
Spre deosebire de alegerile naționale, de la care așteptăm rezultate imediate în toate domeniile, de la economie până la educație și justiție, alegerile europarlamentare sunt mai îndepărtate de noi și de nevoile noastre imediate. În plus, acestea sunt mai degrabă geopolitice, iar aleșii sunt mai greu de monitorizat. Poate că anume din acest motiv, rata de participare la europarlamentare este în general redusă. Dar asta nu le știrbește din importanță. Nu știm câți cetățeni români originari din RM au participat în 2014, dar știm că ar fi bine să participăm și mai activ în 2019.
Deschiderea sau reticența UE față de RM va depinde de cei pe care-i delegăm inclusiv noi în PE (bani, susținere, reforme, apărarea statului de drept etc.). În plus, nu toate partidele din România sunt 100% proeuropene, respectiv pro-stat de drept, justiție, dezvoltare, investiții (inclusiv în raport cu statele Parteneriatului Estic, precum este și RM). Din contră, majoritatea partidelor cu șanse din România afișează slogane naționaliste (sau egoiste) precum Patrioți în Europa. România merită mai mult, Fii pro-România, România în primul rând, În Europa cu demnitate, Uniți în Europa și tot așa. Aproape toți, de la putere până la opoziție, le induc românilor ideea că vor să câștige pentru a lupta pentru ei în UE. Ceea ce nu e neapărat rău, având în vedere că așteptările celorlalte 27 de națiuni europene sunt similare în raport cu UE. Problema este că aceste slogane sunt dublate de discursuri naționaliste și uneori chiar antieuropene. Iar unii sunt mai antieuropeni decât alții, după cum puteți vedea ușor online. Totuși, ne-am fi așteptat ca aceste alegeri să fie, în sfârșit, despre problemele UE. Dar nu vedem asta nici la 12 ani de la aderare, după cum remarcă și Liviu Iancu pe Europunkt.ro.
Libertățile moldovenilor, dependente (și) de cum va arăta UE
Pornind de la această a doua constatare, dar și de la premisa că cetățenii români originari din RM sunt preponderent proeuropeni și au aspirații democratice, ar trebui ca, înainte de a ne întreba cu cine votăm, să ne întrebăm ce partide românești cu șanse reale sprijină politica Rusiei de dezbinare a UE, de dezinformare a cetățenilor și de manipulare a intențiilor de vot? Câteva răspunsuri ne oferă Nicolae Țîbrigan într-un interviu pentru Jurnalistii.ro. Expertul LARICS demonstrează că există o interdependență strânsă între propaganda rusească și guvernările corupte bazate pe clientelism.
Temele false, întreținute prin știri false și dezinformare, merg mână-n mână cu antieuropenismul, naționalismul agresiv și neîncrederea în instituțiile democratice asociate, în general, cu Europa. Principiul este simplu și este valabil pentru acțiunile oricărei forțe neprietenă cu democrația: dacă nu putem câștiga încrederea oamenilor, îi putem face să se îndoiască de tot ceea ce presupune democrația (stat de drept, transparență administrativă, economia concurențială, toleranță, diversitatea și drepturile omului). Iar în 2019, mai mulți moldoveni ca oricând pot influența modul în care UE poate influența societatea moldovenească.
Întregul material îl citiţi pe blogul lui Tudor Cojocariu.