Realitatea virtuală este o expresie ce provine din limba engleză – virtual reality (VR), care definește ambianțe artificiale create cu ajutorul computerului sau altor dispozitive electronice, astfel încât realitatea simulată induce la nivel de percepții starea de prezență fizică reală și apartenența la un mediu multidimensional nou. În prezent, realitatea virtuală poate fi atribuită oricărui domeniu. Printre cele direct implicate în procesul de promovare a inovațiilor reprezentative inteligenței artificiale, dar și un aliat în dezvoltarea sistemelor VR sunt mijloacele de informare în masă, atât cele tradiționale, transpuse în spațiul virtual, cât și formele native ale acestuia.

Realitatea virtuală nu este doar 3D-ul, 5D-ul din cinematograf,  muzica 8D creată cu ajutorul Audio Converter sau realitatea augumentată, utilizând hologramele. Aceasta este un mediu artificial care are drept scop simularea a tot ceea ce nu este real, prin combinarea tuturor elementelor enumerate (care fac referire la văz, auz, simț) și obținerea diferitor efecte (cognitive, afective, comportamentale), dar și garantarea  unui anumit tip de impact.

Tehnologizarea informațională a cunoscut în ultimele decenii o dezvoltare fără precedent.  Interactivitatea, creativitatea, dar și libertatea de a fi prezent oriunde și oricând au oferit posibilități nelimitate anumitor utilizatori sau comunități virtuale. Ca și orice proces evolutiv rapid, ea aduce în prim-plan atât fenomene pozitive, cât și negative. În procesul creării de conținut informațional, înlăturarea barierelor spațio-temporale și a celor de îngrădire a libertății de exprimare reprezintă aspecte pozitive. Totuși, goana mijloacelor de informare în masă după audiență, tirajarea online în masă pe paginile oficiale de pe rețelele sociale și aprecierea anumitor știri a dus la apariția fenomenului fake news (știri false) – fenomen bazat pe un concept vechi, dar care a fost transformat cu ajutorul inteligenței artificiale într-un set de instrumente ce nu dau greș atunci când scopul celui care stă în spatele unui mesaj este influențarea unui individ, grup sau chiar a maselor.

Rapiditatea răspândirii știrilor false este garantată de caracterul informației și actorii implicați, iar întâietatea în acest sens o dețin domeniul politic și liderii politici, devansând chiar și știrile despre atacurile teroriste sau catastrofele naturale.Cercetările recente făcute de specialiști media de peste Ocean au demonstrat că până în 2022 am putea vedea mai multe știri false decât informații reale. Acest lucru ar putea provoca un fenomen pe care cercetătorii l-au numit vertijul realității  (reality vertigo) – fenomenul în care computerele ar putea genera un conținut fals, dar atât de convingător încât majoritatea oamenilor nu ar mai putea distinge realitatea de fals.

Detalii, pe mediacritica.md.

AUTOR: Mariana TACU, doctor în științe politice, conferențiar universitar, FJȘC, USM

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *