Istoria familiei Galaction din localitatea Plopi, raionul Donduşeni, familie care în vara anul 1940 şi-a lăsat în Basarabia agoniseala de o viaţă şi a fost nevoită să să salveze de urgia sovietică trecând Prutul ne va fi relatată de urmaşul acesteia Bogdan Tămas, istoric de la Sibiu, autorul monografiei „Petru Cercel. Un Principe al renaşterii în Ţara Românească (1583-1585). 

Bunica mea a schimbat un covor persan pe o bucată de săpun

Bunicul Vasile Galaction, profesor de limbă română şi limbi slave, a avut un conac în satul Plopi, regiunea Soroca. Bunica, născută Singureanu într-o familie de preoţi, a fost învăţătoare. Mama a fost născută în Basarabia în această familie de intelectuali.

În anul 1940 bunicul Vasile a fost mobilizat în Armata Română la Marele Cartier General de la Iaşi, bunica Ana a rămas cu două fetiţe: mătuşa Adriana de două luni şi mama mea Greta de doi ani şi ceva. În zilele triste de 26-28 iunie bunica și copilele au plecat în România. Evident că nu au avut posilibilitate să ia prea multe lucruri, a luat doar două covoare, bijuteriile, nişte haine şi ceva bani. Bunica mea era o femeie foarte curată și pentru o bucată de săpun a dat un covor persan scump. E o întâmplare care spune multe. În aşa mod familia bunicului a scăpat de bolşevici.

Fiind stabiliţi cu traiul în România deseori îşi aminteau de viaţa de la ţară – plimbalarea cu şatera la restaurantul din Donduşeni. Bunicii mei erau doi romantici.

În anul 1941 bunicii mei au revenit în Basarabia, dar în anul 1944 au fost nevoiţi să se întoarcă în România. Cei care au conştientizat în timp util şi aveau posibilităţi materiale s-au refugiat imediat ce a devenit clar că tăvălugul sovietic iarăşi se apropie de graniţa Nistrului.

În 1944, la Târgu Frumos tancurile sovietice au fost trecute pe linie moartă

La moment se pomenește prea puțin despre Bătălia de la Târgu Frumos, cea de pe şoseaua Iaşi-Târgu Frumos-Paşcani – un ultim capitol al mișcărilor comune ale Armatelor Româno-Germane care au fost înfrăţite timp de patru ani. În a doua bătălia care a avut loc între 2-7 mai 1944, tăvălugul rusesc a fost decimat, tancurile ruseşti au fost trecute pe linie moartă. Pe această temă voi discuta cu colegii şi cred că vom realiza un studiu.

În Transilvania trupele sovietice s-au comportat ca niște hoarde barbare

În august 1944, când trupele sovietice ocupă Transilvania se comportă ca nişte hoarde barbare: violuri, hoţii, tâlhării, beţii. Pe frontul sovietic, iarna, fiecare ostaş primea câte două sticle de votcă, înaintea fiecărui atac. Zeci de mii de germani au fost deportaţi în Siberia. Persoanele care aveau mai mai mult de 18 ani erau duşi în Gulag şi foloşiţi ca forţă gratuită şi calificată de muncă.

Acces la arhive are oricare cetăţean

După aprobarea „Legii Lustraţiei” s-au deschis arhivele şi s-a aflat cine au fost informatori, cine a trădat, cine a vândut. Acces la arhive are oricare cetăţean, acesta este câştigul democraţiei.

Comportamentul cetăţenilor s-a schimbat întrucâtva din momentul în care au fost deschise arhivele. Înţelegând cât rău poate crea acest regim: au creat disensiuni în familii, au adus neajunsuri şi atunci oamenii şi-au dat seama ce înseamnă cu adevărat democraţia de tip occidental.

AUTOR: Mariana S. Ţăranu, doctor în istorie