Astăzi, se împlinesc 76 de ani de la crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești – o republică formată la ordinul lui Stalin și fără să țină cont de interesele basarabenilor. Apariția RSSM a fost un moment tragic pentru populaţia băştinaşă, care, ulterior, a avut parte de deportări, persecutări, foamete, fiind, în acelaşi timp, lipsită de valorile strămoşeşti. O imagine mai clară despre DORINȚA de a crea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și care au fost consecințele ulterioare ale remodelării istoriei de pe 2 august 1940 ne oferă într-un interviu cu doctorul în istorie Mariana S. Țăranu.

M9: De unde vine iniţiativa de creare a RSSM?

Mariana S. Țăranu: La 10 iulie 1940, la Moscova a fost convocată şedinţa comună a biroului politic al CC al PC(b) din URSS şi CCP din URSS cu participarea lui I.Stalin, V.Molotov, K. Voroşilov, M. Kalinin, Gh. Malenkov, A. Andreev, L. Beria, N. Svernik ş.a., la care s-a discutat şi a fost votată hotărârea „Cu privire la reunirea populaţiei moldoveneşti a Basarabiei cu populaţia moldovenească din RASSM”. În aceeaşi zi, decizia a fost publicată în presa de la Moscova, după care a fost preluată şi de presa de la Chişinău. Mai mult, autorităţile de la Kremlin nu au ţinut cont de interesele populaţie băştinaşe, au ignorat legislaţia internaţională, mai cu seamă de cea sovietică. Iniţiativa creării republicii unionale moldoveneşti parvine direct de la Kremlin și nicidecum nu era a populaţiei Basarabiei, deoarece populaţia nu s-a adresat CCP al URSS şi CC al PC(b.) din URSS cu această chestiune.

M9: Ce teritorii au fost incluse în componenţa RSSM ? Cum a fost rezolvată problema trasării frontierei ?

Mariana S. Țăranu: Pentru autorităţile sovietice conta acapararea noilor teritorii şi mai puţin delimitarea hotarelor dintre acestea, tocmai de aceea consultările au fost o formalitate, deoarece la luarea deciziei finale propunerea părţii ucrainene a fost hotărâtoare. În componenţa nou create republici unionale Republica Sovietică Socialisă Moldovenească au fost incluse şase judeţe ale României: Bălţi, Tighina, Cahul, Chişinău, Orhei şi Soroca şi şase raioane ale RSS Ucrainene: Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Râbniţa, Slobozia şi Tiraspol. Adică, printr-o hotărâre a autorităţilor sovietice luată la Kremlin peste noapte reprezentanţii a două culturi, două moduri de viaţă – basarabean şi transnistrean se pomenesc că fac parte dintr-o nouă republică unională. Ulterior atât pe parcursul primei ocupaţii sovietice (1940-1941), cât şi în perioada celei de a doua ocupaţii societice (1944-1991) autorităţile de la Kremlin, prin oamenii lor numiţi în organele de condicere a RSSM au promovat insistent, inclusiv, transnistrizarea Basarabiei.       

M9: Cum au derulat evenimentele pe data de 2 august 1940?

Mariana S. Țăranu: Pe data de 2 august 1940, la Moscova, a fost convocată sesiunea Sovietului Suprem al URSS. Prezentă la şedinţă delegaţia Basarabiei şi a nordului Bucovinei nici nu a fost admisă să intre în sala de şedinţe în timp ce se prezentau discursuri cu diverse propuneri referitoare la hotarele dintre RSSU şi RSSM, în ceea ce priveşte stabilirea hotarelor cu România, apoi despre aceasta nici nu s-a pomenit nimic. Ţin să atrag atenţie că spre deosebire de delegaţia Seimului Lituaniei şi Seimului Letoniei, precum şi cea a Dumei de Stat a Estoniei, delegaţia Basarabiei şi nordului Bucovinei a sosit la sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al URSS doar în calitate invitat. În viziunea autorităților sovietice explicaţia e cât se poate de simplă: membrii delegaţiei moldoveneşti nu fuseseră trecuţi prin scrutin şi, respectiv, nu dispuneau de dreptul de a decide în numele băştinaşilor. 

Conform scenariului în după-amiaza zilei de 2 august 1940, în prezenţa membrilor delegaţilor din partea Basarabiei şi nordului Bucovinei, care au fost aduşi în sală, de la tribuna centrală a Kremlinului a fost citită „Legea cu privire la crearea RSSM”. După aceasta la tribuna centrală a fost chemată membra delegaţei basarabene – Zinaida Crăciunescu, care a dat citire unui discurs laudativ la adresa conducerii de la Kremlin, precum şi transnistrenii T. Konstantinov şi L. Kornieţ.

M9: Cine au fost incluşi în componenţa delegaţiei moldoveneşti şi după care criterii erau selectaţi delegaţii? 

Mariana S. Țăranu: Membrii delegaţiei au fost selectaţi cu multă rigurozitate, delegaţii trebuiau să se încadreze în tiparele timpului, adică să fie susţinători şi promotori al valorilor comuniste, să provină din mediul oamenilor săraci şi să nu aibă rude în România. 

Dacă analizăm componenţa etnică a reprezentanţilor aceteea, atunci constatăm că din numărul lor total şapte o constituiau românii, 19 – ucrainenii şi ruşii, patru – evreii şi un ungur.  Printre aceştea erau: Gorskaia Sofia Ivanovna, din satul Hânceşti, sora lui Gr.Cotovski; Crăciunescu Zinaida Alexandrovna, rusoaică, învăţătoare din oraşul  Orhei; Vacarciuc Fiodor Ivanovici din satul Reuţel, moldovean, argat; Homodja Fiodor Petrovici, moldovean, luptător în divizia lui Gr.Cotovski în 1921 decorat cu ordinul Drapelul Roşu, satul Gura-Galbenă, judeţul Chişinău ş.a.

În pofida faptului că criteriile de selecţie au fost riguroase, oricum membrii delegaţiei au fost însoţiţi şi supraveghiaţi trei NKVD-işti: I.Lisenko, secretarul de propagandă al CC al PC(b) din Ucraina, N.Şlîkari, membru al PC(b) din URSS din 1939, şeful secţiei administrative a Prezidiumului Sovietului Suprem al RASSM, B.Motsr, membru al PC(b) din URSS, secretarul doi al comitetului judeţean Akkerman al PC(b) din Ucraina.

M9: Ce consecinţe a avut existenţa RSSM?

Mariana S. Țăranu: RSSM devine parte componentă a URSS, respectiv toate evenimentele care se desfăşurau în URSS se răsfrângeau şi asupra locuitorilor din RSSM. Pentru a asugura reuşita acţiunilor sale autorităţile sovietice aplică o politică de teroare la toate nivelele. Din primele zile de ocupaţie sovietică în RSSM de introduce legislaţia RSS Ucrainene, iar persoanele arestate şi deportate în închisorile GULAG-ului erau judecate în baza Codului Penal al RSFSR; basarabenii sunt mobilizaţi forţat pe frontul războiului sovieto-german şi folosiţi ca carne de tun; are loc sărăcirea populaţiei prin intermediul colectivizării forţate şi schimbărilor frecvente de monedă – rubla sovietică/leu românesc; este nimicită coloana vertebrală a băştinaşilor prin intermediul celor trei valuri de deportări: 1941 – sunt deportate familiile intelectualilor, preoţilor etc., 1949 – sunt deportate familiile gospodarilor satelor, 1951 – sunt deportate familiile de credincioşi reprezentanţi ai cultului „Martorii lui Iehova”; pentru a asigura reuşita creării colhozurilor prin confiscarea de la localnici a bunurilor, acţiune numită în limbajul epocii „naţionalizare” în anii 1946-1947 este organizată o foame cumplită în rezultatul căreea au decedat 0,25% din localnici şi aproximativ tot atâţea decedează în anii următori din cauza diferitor boli căpătate în timpul foamei; în scopul creării senzaţiei că existenţă a două culturi, două popoare „român” şi „moldovenesc”, la 10 februarie 1941, pe teritoriul RSSM alfabetul latin este înlocuit cu alfabetul slav, în uz se utilizează doar glotonimul de „moldovean”, mai mult, şi în denumirea republicii nou-create acesta este introdus RSS Moldovenească; pentru a face faţă cerinţelor ce li se impuneau de la Centru, conducerea colhozurilor a intensificat exploatarea solulul printr-o chimizare excesivă care a afectat atât terenurile agricole, dar în mod special sănătatea oamenilor. În toată această perioadă s-a petrecut o rusificare excesivă a elementelor autohtone.  

Deopotrivă, consider esenţial a remarca nivelul scăzut de trai în RSSM comparativ cu alte republici unionale. Conform datelor statistice în anul 1971 pe teritoriul URSS în medie se consumau 48 kg de carne pe cap de locuitor, apoi în RSSM se consumau doar 8 kg; cantitatea medie de lapte consumat în URSS era de 290 l, pe când în RSSM – de 164 l, consumul de ouă constituia 147 bucăţi în URSS şi respectiv – 128 bucăţi în RSSM. Cred că aceste cifre spun multe.

Interviul a fost oferit pentru portalul radionunta.com de Mariana S. ȚĂRANU, conferențiar universitar, doctor în istorie, Șef sector “Istorie modernă și contemporană”, Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *