A fost lansat albumul fotografic “Republica Moldova. Chişinău. Cultural” (editura “Princeps”), în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Culturii Naţionale, organizate de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău şi Ambasada României în Republica Moldova. Ideea şi conceptul ineditei lucrări îi aparţine scriitorului şi editorului Ioan Mânăscurtă. În continuare vorbim cu Raisa Osadci, etnolog la Institutul Patrimoniului Cultural al A.Ș.M, care a contribuit la elaborarea albumului “Republica Moldova. Chişinău. Cultural”.

M9: Albumul proaspăt editat face o impresie deosebită. Relataţi-ne, vă rog, despre colaborarea Dumneavoastră în cadrul echipei de lucru.

Raisa Osadci: Am avut onoarea să fac parte din echipa ce a contribuit la elaborarea albumului „Republica Moldova. Chişinău. Cultural”, dirijată de dl Ioan Mânăscurtă. Echipa a avut o componenţă eterogenă: fotografi, cercetători ştiinţifici, traducători, specialişti în grafica de carte şi în tehnologii tipografice etc. Eu, care sunt etnolog, împreună cu dl dr. Ion Tentiuc, arheolog, am avut misiunea de a asigura consultanţa ştiinţifică. Trebuie să remarc faptul că fiecare dintre membrii echipei a lucrat pe segmentul de care a fost responsabil cu o implicare demnă de apreciat. Rezultatul s-a dovedit a fi pe măsură: de la diversitatea imaginilor, majoritatea cărora sunt publicate în premieră şi calitatea textului până la ţinuta tipografică de o eleganţă impresionantă.

M9: În ce constă originalitatea noului album ? A fost aplicată o metodologie specială la proiectarea acestuia ?

Raisa Osadci: De la bun început, autorul concepţiei a pus problema unei abordări metodologice diferite în ilustrarea fenomenului culturii: dimensiunea diacronică remarcabilă a rădăcinilor culturii noastre este relevată în paginile albumului, fiind întreţesută în dimensiunea culturală sincronică de mare anvergură, iar lăcaşele de cultură şi cele de cult, începând cu străvechile şi enigmaticele monumente rupestre, precum sunt Orheiul Vechi, Ţâpova, Saharna şi continuând cu bisericile şi mănăstirile construite în ultimele secole, muzeele, bibliotecile, sălile de teatru şi de concerte etc. sunt prezentate nu doar cu rost de perle încântătoare, care înnobilează spaţiul, ci, de asemenea, ca locuri de tezaurizare şi de popularizare a patrimoniului cultural şi, nu în ultimul rând, că locuri de manifestare a făuritorilor de cultură – oamenii acestui meleag şi personalităţile care îi reprezintă.

M9: Vă rog să menţionaţi câteva exemple.

Raisa Osadci: De exemplu, cei care vor răsfoi albumul vor fi surprinşi să vadă decorul general al Orheiului Vechi, cu aglomeraţia de chilii, săpate în stâncă cu sute de ani în urmă, interiorul mănăstirii rupestre, actualmente funcţionale, dar şi imagini magnifice de la Festival de muzică clasică în aer liber DescOPERA, organizat cu mult succes în ultimele două veri. Dacă ne-am referi la paginile consacrate Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, am constata, în mod similar, ilustrarea unor multiple aspecte, ce vizează bogăţia şi valoarea patrimoniului muzeal, care oglindeşte istoria şi cultura băştinaşilor din spaţiul actualei Republici Moldova, cu rezonanţă temporală din preistorie până în prezent, arătând în concomitenţă şi unele activităţi publice, susţinute de instituţie. Este de remarcat galeta din gresie devoniană, gravată cu ideograme, considerate precursoare ale scrisului (Paleoliticul superior. Cosăuţi – Soroca). Axându-ne pe argumentele cercetătorilor arheologi, menţionăm valoarea culturală şi istorică excepţională a piesei respective, ca fiind o dovadă preliminară scrisului, mai veche decât cele atestate în cultura Sumeriană. Fascinanta ceramică de Cucuteni reprezintă, la rândul său, o pagină admirabilă în cultura stămoşilor noştri, precum şi în expoziţia muzeului şi, desigur, în albumul recent lansat. Sunt impozante imaginile ce reflectă participarea masivă a vizitatorilor la evenimentele organizate cu ocazia Nopţii Europene a Muzeelor: masterclass-ul de modelare în lut, activităţi interactive pentru pasionaţii de istorie şi tradiţii militare, spectacole de muzică şi dans etc., desfăşurate pe fundalul clădirii monumentale a muzeului.

M9: Albumul încorporează în manieră ordonată şi armonioasă fotografii, ce ilustrează o varietate considerabilă de ipostaze culturale. Cum a fost obţinută această performanţă ?

Raisa Osadci: Vernisajul imaginar porneşte de la diversitatea peisajului cultural (ştiinţa spune că mediul geografic este una din condiţiile materiale de constituire a culturii), caracterizat uneori prin accente forestiere, ale căror frecvente reflexii le regăsim, inclusiv, în frunza verde din atâtea şi atâtea creaţii folclorice. Alteori accentele se deplasează pe cultura pietrei sau pe cea a apelor continentale (a râurilor: valea Nistrului, a Răutului, a Prutului, a Dunării), sau pe cultura agrară (care ne confirmă sedentaritatea), pe cultura pastorală, pe cea rurală, pe cea urbană etc. Peste toate, oricum rămâne sesizabilă dominanta, definită de Lucian Blaga ca spaţiu mioritic, un spaţiu-matrice, înalt şi indefinit ondulat, dominanta ce determină ritmul firii şi culturii noastre, ritmul deal-vale.

Astfel, în alternanţa unor ansambluri peisagistice pitoreşti, se derulează filă cu filă, una mai splendidă decât alta, imagini ale vieţii noastre culturale: sărbători comunitare şi de familie, tradiţii de peste an, târguri de meşteşuguri, diverse tipologii de port popular, de case tradiţionale, conace, muzee, cetăţi, complexe monastice, saloane de artă şi săli de concert, precum şi scene de spectacol, film, circ, expoziţii de carte, opere de artă, chipuri de oameni creatori şi purtători de cultură.

M9: Ce distanţă temporală acoperă fotografiile conţinute în album ?

Raisa Osadci: Referindu-ne la parametrii cronologici, paginile albumului reuşesc să cuprindă o distanţă enormă: de la mugurii culturii, zămisliţi în paleoliticul superior (galeta menţionată anterior şi un pandantiv-amuletă), până la imagini cu artişti, care au reprezentat Republica Moldova la Eurovision. Perioadei contemporane îi revine, totuşi, cum e şi firesc, o pondere mai mare.

M9: Cui îi este destinată lucrarea ?

Raisa Osadci: Pentru localnici, albumul „Republica Moldova. Chişinău. Cultural” ar putea reprezenta un suport de încredere în urcuşul îmbietor, dar deloc simplu, spre rememorare şi revigorare identitară, iar pentru străini – o cale de cunoaştere a neamului nostru prin imagine, citire şi simţire.

Evenimentul lansării albumului a fost îmbinat în mod binevenit cu o altă lansare – cea a unui CD, întitulat „Mihai Eminescu. Nu credeam să-nvăţ a muri vrodată”, realizat de actorul Nicolae Jelescu (lectura versurilor) în colaborare cu interpretul şi compozitorul Viorel Burlacu (muzica).

***Interviul este realizat de doctorul în istorie, Mariana S. Ţăranu

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *