Mă alătur și eu campaniei „16 zile de activism împotriva violenței față de femei și fete”, lansată de către Organizația Națiunilor Unite și Ambasada Suediei în R. Moldova.

În acest sens, voi expune câteva indicii de care ar trebui să știe și să țină cont femeile și fetele din republica noastră, dar și de peste hotarele ei. Deși nu cred că violența are naționalitate, totuși sunt unele aspecte specifice locului, ce țin de mentalitatea ambelor sexe.

La noi în republică persistă încă pe larg agresiunea fizică asupra femeii. Chiar dacă puține dintre ele au curajul să denunțe soții sau uneori chiar și propriii fii agresori, agresiunea fizică poate fi totuși demonstrată cu prelevare de probe. Dar ce ne facem cu agresiunea psihologică, care este greu de demonstrat, iar uneori chiar victimele unui asemenea tratament nici nu înțeleg cu exactitate ce se întâmplă cu ele, asumându-și vina pentru orice, pentru că așa li se toarnă acea picătură chinezească pe cap în fiecare zi.

Insuflarea fricii și a sentimentului de vină și de inferioritate:

 

”Dialoguri”:

 

–  Ce vorbește?

– Știi tu…

– Lasă copilul să știe cine e mă-sa.

–  Știi tu …

– Știi tu de ce…

– Care rudă?

– Nu contează.

Un agresor nu va sta să aștepte motive, el le va inventa.

Te regăsești în descrierea de mai sus?- întrebare adresată și femeilor, și bărbaților. Daca nu, mă bucur.

AUTOR: Ecaterina Meaun

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *