Despre o pădure s-ar putea spune mai multe. Un grup de tineri din raionul Orhei a fotografiat pădurile din zonele satelor Neculăieuca – Vatici și au cercetat ecosistemul în scopul de a valorifica frumusețea patrimoniului natural.

Satele Neculăieuca, Mana, Curchi și Vatici sunt „împânzite” de jur-împrejur de codrii seculari – parte a patrimoniului cultural Codrii Orheiului. Pădurile din acestă zonă sunt bogate în soluri fertile de cernoziom și argiloiluvial, floră și faună bogată, dar și monumente arhitectural-istorice.

Printre speciile de animale se regăsesc: vulpea, bursucul, ariciul, cioara, iepurele de pădure și cel de câmp, veverița, mistrețul, jderul de pădure și altele. Printre speciile pe cale de dispariție , se află: Căpriorul, Cerbul comun și Cerbul Lopătar.

Flora este reprezentată de: stejar-pedunculat, gorun, frasin, corn, alun, păducel, salba-europeană, sîngerul, cireș, fag, carpen, brebenei, mierea-ursului, toporași, iedera, vița sălbatică, viorele, leurdă și altele. Pe cale de de dispariție, aflat în Cartea Roșie până și în prezent rămâne a fi  ghiocelul. Totodată, este și ilegală comercializarea lui.

Tinerii din echipa ATTIUDE au realizat un interviu cu șeful-adjunct al Ocolului Silvic Vatici, Ruslan Vascan, de la care au obținut detalii despre accesul la  vânătoare, dar și despre modul de regenerare al ecosistemului.

Ruslan Vascan menționază că prin această zonă ar fi trecut cândva un elan. „Se plimba un elan prin pădurile Vaticiului. Se ducea până la Bravicea, până la Ivancea – până când  nu a fost împușcat. Avem și lup, dar lupul nu este animalul care stă la Vatici, el circulă. Vine Iarna din Ucraina și România, trece Nistrul și Prutul când nu are ce mânca acolo.  Lupul este în Cartea Roșie și nu se permite vânătoarea lui, fiind considerat sanitarul pădurii. El mănâncă animalele bolnave și moarte, curățând astfel pădurea.”

Ruslan Vascan mai susține că „…vânatul căprioarelor este interzis, dar mai vânează braconiereii. Cu ei este greu de „luptat”. Se permite vânătoarea  de mistreți. Mistreții aduc pagube materiale agricultorilor care au semănat porumb pe marginea pădurilor din zona satelor Isacova- Neculăieuca. Vulpea este unicul animal pentru care este permisă vânătoarea pentru tot anul împrejur. Aceasta se înmulțește rapid și sporește transmiterea virusului rabie, dăunător pentru alte vietăți ale ecosistemului și pentru factorul uman. Totodată, este de accentuat că este interzisă folosirea blanei vulpii în confecționarea articolelor vestimentare și că se recomandă îngroparea acestor animale.”

Copacii se taie, pentru a oferi viață altora

„În permanență pădurea se regenerează treptat. În zona Vaticiului avem o suprafață totală de peste 4700 ha. În zonele în care pădurea a ajuns la maturitate, se permite tăierea , urmată de 3 etape de reînnoire. Prima etapă – se seamănă ghindă în rânduri, fără să se taie vreun copac. Dacă aceasta a fost semănată toamna, în iarnă are loc tăierea copacilor din prima repriză. Prin tăierea lor, oferi lumină puietului.

În a doua etapă se mai taie un rând de copaci, pentru că puietul a crescut și el are nevoie de mai multă lumină.

În a treia etapă se verifică dacă numărul de puieți este satisfăcător și dacă au în jur de 60 de cm, atunci se taie a 3-a repriză de copaci.  În locurile lipsă se plantează puieți de la pepeniera de la Susleni.

După a treia etapă, Ocolul Silvic are grijă de creșterea stejarilor, prin descopleșirea altor specii care ar împiedica dezvoltarea puietului,” mai spune Ruslan Vascan.

Precizăm: cadrul geografic Parcul Național Orhei, numit și Codrii Orheiului se amplasează pe o suprafață de de 33792,09 hectare, care include 18 comune din 4 raioane  Orhei, Strășeni, Călărași și Criuleni. 

Proiectul Hotărârii privind fondarea acestui parc fost aprobat la 12 iulie 2013, procedura fiind inițiată încă în anul 2008. Crearea parcului a fost susținută de PNUD și Fondul Global de Mediu. În 2012 fusese inaugurat primul traseu ecoturistic care unește Casa-Muzeu „Alexandru Donici” și Mănăstirea Curchi  din raionul Orhei.

Parcul Național Orhei este beneficiar al unui regim special, care are misiunea să protejeze fauna , flora și elementele cu valoare științifică, culturală și recreațională. Punctele cheie  ale codrilor sunt reprezentate de Rezervația cultural-naturală „Orheiul Vechi”, Rezervația peisagistică Trebujeni, segmentul de pădure Curchi cu mănăstirea omonimă și Rezervația peisagistică Țigănești cu Mănăstirea Țigănești.