Zile numărate au rămas până la Paşte, iar gospodinele au început pregătirile pentru masa de sărbătoare. În Joia Mare lumea merge la biserică, în timpul zilei femeile coc pasca şi cozonacul. Tradiţia este respectată mai mult în sate, unde activităţile dedicate sărbătorii au început dis-de-dimineaţă. Doamna Lucia din raionul Dondușeni, satul Frasin nu stă locului de la prima oră a dimineții, în familia Gribincea tradițiile se respectă ca la carte. Am fost și noi prezenți virtual la toate ritualurile ca să ne amintim de tradiții și copilărie alături de mamunea Lucia, așa cum o numesc nepoții.

Povestea mea începe în luna lui gustar, prin 1959. atunci când livezile sunt pline de fructe și legume. M-am născut într-o familie de oameni muncitori și iubitori. Sora mai mare fiindu-mi mereu un sprijin, întru cât am rămas fără mamă la o vârstă destul de fragedă. Pierderea mamei ne-a făcut să devenim mai puternice și automat, independente.

Copilăria a fost frumoasă cât a trăit mama. La 23 de ani când am pierdut-o pe mama, copilăria s-a transformat în viață de om matur. Dar ne-am descurcat și tind să cred că ne-a reușit. Indiferent de situația respectivă, nu ne-am lăsat de tradiții și obiceiuri. În casa noastră în perioada Paștelui mereu a mirosit a cozonac și pască. Am fost învățate să ținem la tot ce ne caracterizează ca popor, și asta am păstrat și până acum. Încercăm să învățăm și nepoții să nu uite de aceste tradiții care sunt extrem de frumoase și astea ne mai aduc aminte de copilărie.

Paștele în casa noastră aduce lumină. Pentru noi această sărbătoare semnifică un nou început. Ținem scai de tradiții și obiceiuri. Ne adunăm toți în jurul mesei, ceea ce nu se întâmplă des.

Tradițiile și obiceiurile le-am luat cu mine de pe vremea mea. Paștele, afară de miel și cozonac, mai miroase a paiuri arse. Fiind copii mereu așteptam sărbătoarea asta sfântă ca să facem rug. Și acum îmi amintesc cum ne adunam și făceam din asta o adevărată sărbătoare. Acum, bunelu pregătește scaturile în ogradă, ca nepoții să se bucure de rug și noi să ne aducem aminte de copilărie.

Pregătirile încep în Joia Mare. Joi coacem pasca și cozonacii, facem curat în casă, vineri și sâmbătă pregătim toate bucatele.

Coacerea păștii este un proces pe care îl așteaptă toată lumea la noi în casă. Coacem pască cu ingrediente naturale, iar pasca iese nemaipomenit. Are gustul copilăriei. Totul începe cu pregătirea aluatului, după ce dospește acesta, mă ocup de modelarea lui. După ce îl împletesc și îl pun în tavă, dăm pâinica (pasca) la cuptor până se face rumenă.

Totul trebuie să se facă cu dragoste, cât a trăit mama, m-a învățat să fac totul cu dragoste, doar așa iese totul gustos. Niciodată nu mă apuc să fac ceva (mai ales din aluat) dacă sunt supărată ori nu mă simt bine. Aluatul simte tot. Atunci când ești în bucătărie trebuie să simți o plăcere. Așa i-am învățat și pe copiii mei și pe nepoți.

A prins culoare, ia uite ce-i frumușică! Rumenă și miroase tare bine. Chiar a ieșit bine și sunt sigură că este și gustoasă.

“Veșnicia s-a născut la sat”

AUTOR: Diana Botnaru

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *