Daniel Godea scrie poezii de la vârsta de 10 ani, iar la 24 și-a lansat propria carte “Călător în gara vieții”. Tânărul s-a născut într-o familie de pedagogi din satul Camencea, raionul Orhei. Este și el învățător de clasele primare și profesor de educație fizică în gimnaziul “Ion Creangă” din Teleșeu.
Daniel are trei pasiuni: lectura, sportul și poezia. Pe toate le iubește în mod constant…
“Boxul e un mod de viață deprins de la tata, iar poezia este o dragoste desprinsă de la mama… Lectura, este și ea o pasiune… “Viața din Arhivă” a luat naștere din dorința ca fiecare om să-și împărtășească părerile, ideile, și poate, istorioare din viața personală”, ne mărturiseşte eroul nostru.
Daniel a început să scrie de la vârsta de 10 ani, iar la 18 a înțeles că poezia îi este călăuză în viață…
“Am început a scrie din clasa a IV-a, poezii despre țară și domnitori. Prima poezie mai serioasă am scris-o la 18 ani, e despre dragoste, despre sentimente profunde.”
Părinții dintotdeauna l-au susținut pe viitorul poet. Mai ales mama, era și ea pasionată de poezie…
“Primele poezii le-a citit mama. Ea este mentorul meu și criticul meu literar. Am scris o poezie despre un copil abandonat, despre un copil de la orfelinat… Ea a citit-o la masă… și toți am început a lăcrima, simțind ceea ce simte un copilaș în casa rece și mare a orfelinatului…”, povesteşte Dan.
Tânărul respiră prin poezie și spune că acest lucru este datorită oamenilor dragi, că inspirația vine de la ei…
“Nu cred că este un drum fix pentru fiecare. Cert este faptul că trebuie să-ți placă ceea ce faci, să scrii cu sufletul, nu cu penița. Restul vine pas cu pas, dacă este sprijin, dorință și inspirație.”
Se hrănește din vorbe calde și muzică bună. Tot de aici, se molipsește de inspirație…
“Nu o caut, inspirația mă vizitează mereu… Am lângă mine un carnet unde îmi fac însemnări, ca mai apoi să le dezvolt… Îmi place muzica clasică, sau muzica de dragoste cu încărcătură emoțională. Ea mă face mai puternic, mai visitor…”
Vede artă în tot ceea ce se numește „Frumos”. El speră că acest fenomen va fi privit de mai mulți ochi…
DANIEL GODEA, poet
“Călător în gara vieții” vine să accentueze faptul că sunt un muritor, unul care ar dori să lase o amprentă, o urmă, pe care ceilalți mai tineri să o urmeze și să o dezvolte. Frumosul e apreciat pretutindeni și mereu de către un cerc limitat de personae. De ce să nu mărim cercul acesta?
Daniel, de fiecare data când scrie o poezie, se deghizează în propriul lui personaj…
“Când scriu, încerc să intru în pielea personajelor – a unui îndrăgostit, a unui copil… Nu văd diferență, practic Dan din poezie este același Dan din viața reală…”
Deși este visitor, la acest capitol vorbește mai restrâns…
DANIEL GODEA, poet
Visul pentru a se realiza, trebuie să rămână nedezvăluit. Vreau doar să devin un Om Mare, spre asta tind…
Este un dascăl bun, pentru că ține mult la elevii lui.
DANIEL GODEA, poet
Clasa mea este una dintre cele mai bune. Elevii mei au fost pentru mine prieteni și persoane cu care am depășit experiențe bune și mai puțin bune. Am avut o promoție foarte bună. Am avut elevi de 5 anișori în clasa I, care acum se descurcă de minune. Mă bucur că am putut educa așa generație…
Daniel a inițiat iarna aceasta campania “De Crăciun să fim mai buni”. La întrebările noastre a răspuns simplu: “Tot ceea ce am făcut, am făcut din suflet!” Pe pagina lui de facebook, am găsit postarea în care scria:
“Noi, nu suntem bogați… Nu avem palate și nici aur… Avem doar un scop comun, ca de sărbători Moș Crăciun să le calce pragul și copiilor a căror scrisoare de ani buni nu mai ajunge la el… Ziua de azi am dedicate-o sufletului și faptelor bune. Sincere mulțumiri tuturor celor implicate. Sunteți cu adevărat niște oameni deosebiți, dacă din puținul vostru, îl împărțiți și cu alții. Mica mea echipă de oameni Mari, reverință… nu vom posta poze cu copiii, pentru că cine are de văzut faptele frumoase, pe care le facem…le vede din cer… Magia continua… Diseară, intrăm în vizită la cineva drag!”
AUTOR: Adriana Negru