Se cunosc detalii deja despre împrumutul de 150 milioane euro, care România este dispusă să-l acorde Republicii Moldova. Printre declarațiile lor, oficialii moldoveni și români, au scăpat și cuvântul ”ajutor”. Nu poate exista ajutor rambursabil cu rată a dobânzii. Definitiv, la ședința comună a guvernelor din România și Moldova, care a avut loc pe litoralul Mării Negre în stațiunea Neptun, s-a luat decizia de acordare a acestui împrumut.

Împrumutul va fi acordat pe o perioadă de 5 ani cu rata dobânzii în jur de 1,5 procente, însă această condiție nu este stabilită definitiv. Totuși nu este clar, din ce moment se va începe numărătoarea scadenței, la achitarea ratei dobânzii. Din informațiile care sunt puse la dispoziție nu este clar, dacă va fi sau nu  acordată vre-o perioadă de grație. În mod normal, dacă se ia în considerație starea social-economică a Moldovei, atunci perioada de grație ar trebui să fie de cel puțin 2-3 ani. Observăm că toată această afacere, cu acordarea în grabă a acestui credit, se face în mod diletant, sau există niște scheme, despre care nu cunoaște nimeni și cer finanțare imediată. Însă despre aceasta mai jos vom vorbi.

Deși de la FMI și BM, precum și de la alți parteneri de dezvoltare, Moldova primea ajutoare considerabile nerambursabile, oficialii au ales altă cale. Rata dobânzii de 1,5% nu este clară și poate deveni peste un timp și 3%. Oricum este mult mai mare în comparație cu condițiile de finanțare a Moldovei de către donatorii și finanțatorii externi.

O latură principială este de menționat. Toate ajutoarele și suportul financiar acordat de partenerii de dezvoltare pot fi controlabile. Creditul acordat de România Moldovei va fi foarte greu de monitorizat și controlat. Chiar dacă și poate fi controlat în oarecare măsură, atunci nivelul de responsabilitate va fi altul, or obligațiunile și le asumă statul în persoana Guvernului.

O altă latură a acestui credit este faptul că odată cu asumarea responsabilității, povara va fi aruncată pe bugetul de stat, atât a ratei dobânzii, cât și a sumei integrale a creditului. Aceasta înseamnă că achitarea creditului va fi pusă pe seama plătitorilor de impozite.

Mă întreb, oare are Moldova nevoie de așa ajutoare sub formă de credite scumpe?

Răspunsul este evident – NU.

În prezent veniturile la bugetul de stat se reduc drastic. Pentru anul viitor 2016 prognozez o reducere a PIB cu cel puțin 5-7%, ceea ce înseamnă situație de stagnare economică și recesiune, cu impact asupra bugetului de stat.

Dacă acum, din bugetul de stat, a fost stopată finanțarea practic a 80 la sută din cheltuielile bugetare din cauza deficitului de lichidități, atunci despre ce resurse bugetare pentru acoperirea acestui credit se poate vorbi peste un an sau chiar doi.  În prezent majoritatea veniturilor la bugetul de stat sunt destinate achitărilor de salarii și plăților la scadență a datoriilor publice.

Sunt de părere că afacerea cu acest credit, este o decizie premeditată de falimentare a statului. Concluzia despre acordarea în grabă a acestui credit și despre unele posibile scheme, care cer finanțare imediată, sunt trase chiar din declarațiile oficialilor români și moldoveni.  Dacă mai înainte ei vorbeau despre finanțarea necesităților bugetare și sociale din acest credit, acum se vociferează alte necesități de dezvoltare.

Cuvintele premierului Ponta “Pentru că există această prioritate strategică pentru România și Moldova de a avea interconectarea sistemelor de energie, atât energie electrică cât și gaze și pentru a putea finanța aceste proiecte care sunt evident costisitoare este nevoie de fonduri pe care România le pune la dispoziție”.

Cuvintele premierului Streleț “Noi avem toată deschiderea și interesarea să aprofundăm parteneriatele noastre pe domeniile care astăzi le vom discuta, în mod special care vizează interconexiunile din sfera energiei, pe gazoductul Ungheni-Chișinău, pe interconexiunile electrice pe cele trei puncte Vulcănești-Isaccea, Bălți-Ungheni și înțelegem că aceste proiecte sunt cu un element de reducere sau de excludere a dependenței Republicii Moldova de vechiul sistem estic și de asigurarea unei sustenabilități a parcursului său european pe viitor”.

Da, sunt de acord că securitatea Moldovei în mare parte depinde de România și de implementarea cât mai rapidă a unor proiecte majore, care să reducă din dependența cronică de un singur partener. Însă, despre ce fel de proiecte majore poate fi vorba, în condițiile, când Republica Moldova este practic falimentată, sistemul financiar este pe butuci, sistemul bancar este distrus, resurse proprii cel puțin următorii 10 ani nu există, în special din bugetul de stat.

Unica sursa de finanțare a proiectelor majore sunt partenerii de dezvoltare, care sunt dispuși să acorde Moldovei și în continuare suport financiar considerabil, însă nu în condițiile, când Statul se află de o perioadă lungă de timp în captivitate și este condus de capi mafiotici.

Așadar, presupun că ajutorul acordat de România Moldovei sub formă de credit rambursabil în valoare de 150 milioane euro va fi furat din următoarele considerente:

  1. Licitațiile pentru proiectele presupuse spre implementare vor fi câștigate de către agenți economici de pe ambele maluri ale Prutului, care sunt controlați de personaje din ambele guvernări. Procedurile respective se elaborează sau poate deja sunt elaborate.
  2. Conducerea Moldovei nu face niciun pas pentru a ieși cu proiecte concrete de așa natură către partenerii de dezvoltare, care sunt gata să acorde asistență financiară necesară în cea mai parte sub formă gratuită. Este clar și limpede că acele fonduri, care pot fi oferite de către UE și alte organizații internaționale Moldovei, vor fi monitorizate foarte riguros de către donatori și fiecare eurocent va fi investit după destinație, ci nu după dorința oligarhilor de la guvernare.  Astfel, capurile mafiotice de la guvernare nu-și vor putea lua ”otkaturile” prin firmele-fantome ale lor.
  3. În cazul, când Republica Moldova poate primi finanțare pentru proiectele de asigurare a securității energetice și sociale, capurile mafiotice de la București vor fi lipsiți de posibilitatea de a fura o bună parte din finanțarea respectivă.
  4. Există voința politică artificială atât la Chișinău, cât și la București de a acorda sprijin în ”calea noastră europeană”, care nu are nimic cu realitatea. Ambele guvernări vor să mai câștige un bănuț dacă este posibilitate. Ambele guvernări controlează în cea mai mare parte sectorul real al economiei.
  5. Republica Moldova este un stat fără control real din partea instituțiilor statului, toate structurile de forță, control, monitorizare și supraveghere economică și judiciară sunt sub controlul capurilor mafiotice. În aceste condiții este foarte ușor ca toată suma creditului să fie direcționată după cum dorește capul mafiotic. Evident, în aceste condiții Bucureștiului i se garantează în mod sigur  ”OTKATUL”. Atunci de ce să rateze cei de la București o așa ocazie?
  6. Se simte că vine sfârșitul aflării la putere pe ambele părți ale Prutului. De aceea, oportunitatea de a rupe o bucată bună din buzunarele populației din Moldova este bine venit.

Pentru ca acest credit să fie acordat în realitate, este nevoie ca parlamentele ambelor țări să voteze un acord de împrumut. Se zice că anul acesta Moldova va primi o parte din acest credit în valoare de 60 milioane euro. Ar fi foarte util ca acest credit să nu fie votat de parlamentul cel puțin României. În așa fel, s-ar stopa tentativa de a mai fura sume colosale din buzunarele cetățenilor Moldovei.

Alte aspecte specifice, din graba acordării acestui credit, trezesc pur și simplu nedumerire.  După toate prognozele, Moldova nu va primi anul acesta multașteptatul suport financiar de la FMI și Banca Mondiala, cât și de la alți donatori și finanțatori ai MD.  Guvernarea nu se grăbește și nu întreprinde nimic pentru a se împăca cu aceștia.

Și iată, guvernul României, contrar angajamentelor față de UE, vine sa crediteze Moldova.

Pentru informație!

Conform calculelor, suma creditului romanesc este exact egală cu valoarea volumului de finanțare, care trebuia să-l primească Moldova de la europeni si Banca Mondiala, pentru partea de venit a bugetului de stat, finanțarea deficitului bugetar prevăzut din alte surse de creditare străine, plus suma prevăzuta pentru BNM destinată menținerii cursului de schimb al leului moldovenesc față de alte valute.

Astfel, creditul romanesc parcă ar stabiliza puțin situația bugetar-fiscală și valutară.

Însa guvernarea de la Chișinău face un pas foarte riscant, deoarece creditul trebuie de întors intr-o perioada de timp relativ scurtă. Totodată rata dobânzii este mai mare ca cea europeana, ceea ce va genera costuri adăugătoare, care vor trebui achitate din bugetul de stat, adică din impozitele plătite de cetățeni.

Pe de alta parte, sumele prevăzute pentru ajutorul financiar Republicii Moldova, pentru anul curent 2015, din partea partenerilor de dezvoltare sunt aproximativ 75% cu titlu gratuit, adică nerambursabile. Aceasta trezește nedumerire absoluta fata de acțiunile guvernării de la Chișinău.

Astfel de acțiuni, presupun, sunt orientate spre a se menține cât mai mult la guvernare cei care astăzi țin Moldova în captivitate. Daca luam în considerare regimul, care este la guvernare în România si cel din Moldova, putem fără tăgadă afirma că un regim acoperă pe altul, iar repercusiunile acestui credit vor fi suportate numai de cetățenii  moldoveni.

În concluzie se poate afirma că creditul acordat Moldovei de către România în valoare de 150 milioane euro nu este benefic, va forma consecințe grave pentru societate.

Recomand guvernului să găsească altă formulă pentru a găsi acoperire celor mai stringente necesități bugetare și sociale, să renunțe la finanțarea proiectelor enunțate în ședința comună a guvernelor României și Moldovei din surse creditare și să continue negocierile cu partenerii de dezvoltare pentru identificarea surselor financiare la condiții mult mai avantajoase pentru finanțarea tuturor necesităților de prim rang.

AUTOR: Gheorghe Costandachi, doctor în economie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *