Cătălina Lungu este fata cu suflet de poet care scrie versuri ,,pentru cei care mai citesc cu… inima”. Deși nu citește poezie scrie multe versuri folosind un limbaj mai crud, arhaic… de sat – ,,Blogul unei țărăncuțe” fiind pagina de facebook unde scriitoarea ,,înmoaie penița-n inimă” și ,,scrieDor”. Aceasta compune versuri și texte pentru muzica ușoară și populară de la noi, însă rămâne fidelă poeziei inițiind de curând și un manuscris, căci ,,Nu dă Doamne” cade electricitatea pe glob.
M9: Fiecare istorie are un început – de unde vine pasiunea pentru cuvântul ,,poezie”?
Cătălina Lungu: Eh… de-ar fi fost decât o pasiune ar fi trecut demult cumpasiunile sunt trecătoare, poezia este marea mea dragoste… a început odată cu putința mea copil fiind… de a visa, de a mă ascunde într-o altă realitate… numai a mea. Când îmi dădea mama careva treburi de făcut, cu mânuțele lucram iar cu gândul împleteam catrene, de altfel și azi mai practic această terapie!
M9: În cât timp așează cerneala pe albul foii sufletul Dvs de poet?
Cătălina Lungu: Când Dumnezeu îmi duce mâna… se întâmplă că un sfert de oră este suficient. Alteori lucrez asupra unei poezii vreme de o zi-două… o redactez pâna o șterg de tot.
M9: Legat de versuri… există vreun ,,ritual” pe care-l practică Cătălina Lungu atunci când scrie?
Cătălina Lungu: Masa mea de scris e un loc sacru pentru mine, e un birou improvizat în dreapta unei ferestre cu vederea celor nouă etaje de vizavi. Nu e cel mai perfect loc însă… cu siguranță e locul în care trebuie să mă aflu la moment. Apoi ce e un ritual pe lângă un Doamne ajută… cu aceste cuvinte torn fundamentul fiecărei poezii.
M9: În ceea ce ține de preferințe sau note poetice: cuvintele, expresiile plastice, versurile Dvs au muzicalitate sau trebuie să fie ,,seci”?
Cătălina Lungu: Scriu de o vreme și versuri, texte pentru muzica populară, mai nou și ușoară de la noi deci presupun că muzicalitatea nu lipsește. Însă am și poezii mai dure… recunosc.
M9: În pasiunea pentru poezie sunteți autodidactă… dar dacă ați avea posibilitatea să discutați cu scriitorii secolelor trecute cine ar fi aceștia?
Cătălina Lungu: Grigore Vieru, pe care am și avut binecuvântata ocazie să-l cunosc personal, Adrian Păunescu și evident… Mihai Eminescu – geniul!
,,Generația tânără ne este furată de către mediul digital”
M9: Dar pentru cine face poezie astăzi un scriitor al secolului XXI?
Cătălina Lungu: Pentru cei care mai citesc… cu inima. Ai noștri frați surori, părinți. Generația tânără ne este furată de către mediul degital. Aș vrea să mai pot răspunde la această întrebare peste ani, altfel însă, bucuroasă și mândră că și copiii mei îmi citesc poezia.
M9: Înseamnă că astăzi a scrie versuri este o trăire lăuntrică sau, totuși, o misiune pentru ,,reanimarea” oamenilor tehnologizați?
Cătălina Lungu: E o simbioză a celor două. Dacă unei poezii îi lipsește trăirea, sufletul, pe cine mai reanimezi cu ea?!
M9: Una este să vorbești despre poezie și versuri din exterior, alta este să scrii poezie… De unde vine inspirația Dvs?
Cătălina Lungu: Din durerile și bucuriile acestei lumi. Din amintirile copilăriei care m-au marcat, din Dragoste și Credință. Din tot ce îmi sensibilizează sufletul. Din tot ce este firesc… și adevărat.
M9: Dați o definiție proprie scriitorilor…
Cătălina Lungu: Rup din suflet ca din pâine. Și împart Lume… cu tine!
M9: Și atunci care este mesajul transmis publicului printre cuvintele ,,îndulcite” de rimă?
Cătălina Lungu: Scriitorul este omul care de cele mai multe ori se jertfește în numele a ceea ce face. Nu știu scriitor cu soarta de miere. Toți au dat, s-au dat în schimbul acestui dar.
M9: Omul care iubește poezia este un om al cuvintelor… Ce cărți poartă în inimă fata din Aprilie?
Cătălina Lungu: Cele mai îndrăgite cărți pe care le-am citit recent sunt: Baltagul, cele două volume Ion, Sultănica, Cordovanii, Zodia Cumpenei, cel mai drag rămâne totuși romanul Desculț scris de Zaharia Stancu, pe care îl recomand cu încredere. Poezie nu citesc.
,,Simplitatea – inima poeziei mele”
M9: Secolul XXI este secolul tehnologiilor… secolul în care până și poeții și-au lăsat penița și trec în mediul online… ,,Cătălina Lungu Lyrics”, ,,CătăLungu” sau ,,Blogul unei țărăncuțe”… de ce această descriere?
Cătălina Lungu: Pentru că toți sunt aici, până și bunicuțele sunt mai lesne de găsit pe facebook! Totuși paralel am inițiat și un manuscris că ,,Nu dă Doamne” cade electricitatea pe glob! Cătălina Lungu Lyrics- deoarece am prieteni și dincolo de hotarele țării unde am fost stabilită o vreme, oameni care datorită opțiunii de traducere a facebook-ului îmi citesc poezia, nu știu dacă o și pricep, însă o citesc cu siguranță. Blogul unei țărăncuțe- pentru că asta sunt și am scris multe poezii folosind un limbaj mai crud, arhaic… de sat. Simplitatea- inima poeziei mele, nu banal ci simplu… așa să mă ajute Domnul să scriu și de-acu încolo!
,,…un manuscris… e ca un cod genetic”
M9: Referitor la manuscris anterior pe pagina Dvs de Facebook ați scris ,,pe caligrafia mea s-a cam pus praful vremii totuși… am hotărât inițierea unui manuscris”. De unde vine ideea de a construi o ,,căsuță” a versurilor Dvs?
Cătălina Lungu: A fost un îndemn, eu sunt lăsătoare, adesea cu capul în nori… însă chibzuind la rece e chiar de neiertat unui scriitor de a nu lăsa în urma-și un manuscris! E ca un cod genetic al identității acestuia.
,, Eu…dintr-o fărâmă mică
Semăna-voi un hectar”
M9: Poezia pentru cel ce o scrie este aidoma unui copil… ce poezie scrisă până acum credeți că vă reprezintă cel mai mult?
Cătălina Lungu: Sunt multe ce mă reprezintă, asta… este ca o rugăciune:
Rupe Doamne din iubire
Şi împarte-le la toţi
Apoi, de ţi-o mai rămâne
Dă-mi şi mie… cât socoţi.
Cât o duce o furnică
Dă-mi şi mie Doamne-n dar
Eu…dintr-o fărâmă mică
Semăna-voi un hectar.
M9: Dacă ați rămâne fără pix și hârtie… și fără dreptul de a scrie… ce ați face atunci?
Cătălina Lungu: Aș vorbi în versuri… și tot m-aș face auzită.
M9: Redați printr-un vers situația globală culturală actuală…
Cătălina Lungu: Harul de a scrie a unui om nu e ceea de ce are nevoie el însuși, ci ceea de ce au nevoie ceilalți…
Suntem un neam bolnăvicios…
Și suferind de-aproape tot.
Dar cel mai des și mai acut.
Ne doare-n cot!
M9: Acum vă propun un joc. Eu spun câteva cuvinte, iar Dvs răspundeți cu ceea ce vă vine prima dată în minte: artă -suflet
Cuvânt– lacrimă;
Dor- copiii mei;
Viață- înțelepciune;
Acasă- mama;
Cătălina Lungu– o mare de dor.
AUTOR: Victoria Surdu