Economia globală a suferit încă o lovitură puternică după ce prețurile la petrol în SUA au scăzut la un nivel istoric pe 20 aprilie, din cauza consumului redus de combustibil pe timp de carantină. Bursele din întreaga lume au fost date peste cap, întrucât, mulți comercianți care cumpăraseră petrol american au ajuns să-i plătească pe alții să le ia petrolul pe care nu îl pot utiliza acum, scrie moldova.europalibera.org. Așadar, prăbușirea istorică a prețului petrolului pe piața internațională a zguduit profund economia globală, care și așa are de suferit de pe urma restricțiilor impuse de autorități pe timp de pandemie.
Așa cum trăim într-o societate consumistă, este logică relația cerere-ofertă, iar în contextul în care, în ultima perioadă s-a redus considerabil activitatea economică din diferite ramuri, petrolul s-a devalorizat considerabil. Totuși, în cele ce urmează, vom încerca să găsim răspuns la câteva întrebări vitale, care ne vor ajuta să înțelegem mai bine evoluția lucrurilor, iar pentru asta, trebuie să găsim răspuns la următoarele întrebări: cine are de câștigat din urma reducerii considerabile a prețului petrolului, putem să ne așteptăm la ieftiniri ale carburanților sau vom fi martorii unor prăbușiri cutremurătoare în industrii?
Prețul petrolului a atins cote minime istorice ca rezultat al cererii reduse pe fondul încercărilor de a gestiona pandemia coronavirusului, dar și din cauza epuizării capacităților de depozitare a acestuia, fapt confirmat și de analiști energetici internaționali: „Piața începe să semnalizeze nu numai că nu mai există cerere, ci și că, în cele din urmă, nu mai avem unde să îl punem” a spus Jeff Wyll, analist energetic la Neuberger Berman, pentru CNN.
Pentru industria petrolului, a fost un moment simbolic: combustibilul fosil care a ajutat la construirea lumii moderne, atât de apreciat, cunoscut sub numele de „aurul negru”, acum nu mai era un activ, ci o datorie, scrie digi24.ro. Iar expertul român în energie, Răzvan Nicolescu explică într-un interviu că ,,prețul negativ” al petrolului, care a ajuns să fie tranzacționat cu -40 $ per baril, reprezintă un șoc pentru industria petrolieră: „Constrânși de scăderea cererii de produse petroliere cauzate de criza medicală, dar și de indisponibilitatea sau tendințele speculative legate de spațiile de stocare, producătorii și traderii au preferat să vândă în pierdere, deoarece oprirea producției de țiței durează și, uneori, nu se poate realiza fără asumarea riscului de scădere ulterioară de productivitate. O sondă oprită prezintă riscul ca la repornire să nu mai producă la fel” notează Nicolescu.
Prețurile negative la petrol sugerează că trader-ii care au cumpărat petrol pentru luna mai, prin contracte de tip „futures”, sunt dispuși acum să plătească pe alții să onoreze acele contracte cu livrare în luna viitoare, scrie romania.europalibera.org.
O consecință directă a prăbușirii prețului petrolului este ieftinirea carburanților, totuși, până carburantul să ajungă să fie comercializat, pentru achiziționare, transport, depozitare sunt consumate resurse financiare, respectiv, nu putem vorbi despre o reducere considerabilă și imediată a prețului carburanților. Acest lucru este explicat de expertul economic Veaceslav Ioniță într-un interviu pentru TV8: „Anul acesta vom avea cea mai mare scădere din istoria industriei petrolieră de când e ea. E legată de coronavirus, încetinirea economică, nu zboară avioanele, nu merg mașinile. La noi până ce prețul scade relativ bine comparabil cu alte țări. Petroliștii,de data aceasta, au un comportament adecvat. Prețul nu poate scădea mai mult că el este compus din trei cifre: prețul petrolului, distribuție, vânzări și impozite.”
Analiștii economici consideră că pandemia de coronavirus a provocat scăderea cererii globale de petrol, ceea a dus la o criză de supraproducție, iar unitățile de stocare din lumea întreagă s-au umplut aproape de capacitatea maximă. De această părere este și Aurelian Drochia, care consideră că în această situație, avem și câștigători, și învinși: „Influența scăderii prețurilor la benzină și motorină se transmite pe lanțul de consum. Totuși, cred că acționează și alți factori, mai ales în zona industriei alimentare. Acum, consumul este restricționat în multe zone, nu se mai face turism, nu se mai zboară cu avionul. În UE, 1 miliard de euro sunt pierderile numai în turism. Atunci, probabil că se îmbunătățește cererea de elemente de bază, de utilități și atunci s-ar putea să nu apară scădere de prețuri. Și în producția agricolă vedem că sunt dificultăți. Germania, UK nu au oameni pentru activități agricole, iar asta ar putea să facă să crească prețuri, nu să scadă”.
Totuși, pandemia de coronavirus se va sfârși, chiar dacă nu se știe dacă acest lucru se va întâmpla prea curând, dar în cele din urmă, companiile aeriene vor relua zborurile și vor începe să cumpere combustibil. Șoferii vor cumpăra din nou benzină, pe măsură ce vor reveni la serviciu: ,,Dar, până la acel moment, industria petrolieră ar putea să nu mai producă atât de mult ca înainte de această criză, deoarece sondele se vor închide. Surplusul de astăzi s-ar putea transforma brusc în deficitul de petrol de mâine, împingând prețurile „mult peste” 55 de dolari anul viitor” a declarat economistul Jeffrey Currie.
În aceste circumstanțe, ne propunem să vedem cine va avea de câștigat de pe urma reducerii considerabile a prețului petrolului, iar răspunsul îl găsim în opinia sugerată a lui Alexei Maslov, care consideră că: ,, Pe termen lung, o scădere a prețurilor la petrol nu este în avantajul SUA, deoarece se va reduce producția de petrol de șist, care costă aproximativ 40 dolari. Prețurile actuale sunt de asemenea dezavantajoase pentru Arabia Saudită, al cărui buget se bazează pe un preț al petrolului care să nu fie mai mic de 65 de dolari”.
Pe de altă parte, China și multe alte țări din Asia vor avea de câștigat semnificativ, care au posibilitatea să achiziționeze petrol la un preț mult mai mic și, prin urmare, să faciliteze în mod semnificativ redresarea economiilor lor.
În fiecare săptămână se depozitează 50 de milioane de barili de petrol, suficient pentru a alimenta Germania, Franța, Italia, Spania și Marea Britanie. În acest ritm, lumea va rămâne fără capacități de stocare până în iunie. Ceea ce nu este păstrat pe mare, este păstrat în cisterne. Garda de Coastă a SUA a declarat, vineri, că există atât de multe tancuri la ancoră în California, încât urmărește situația. Înainte de criza mondială, lumea consuma aproximativ 100 de milioane de barili pe zi. Cererea acum, însă, este undeva între 65 și 70 de milioane de barili. Deci, în cel mai rău caz, aproximativ o treime din producția globală trebuie închisă. Totuși, nouă nu ne rămâne decât să urmărim cursul evenimentelor și să ne pregătim pentru orice scenariu, oricât de pesimist acesta nu ar părea.
REDACTOR: Daniela Pascari, stagiară, studentă, Facultatea de Jurnalsim și Științe ale Comunicării, USM