A început să facă voluntariat din întâmplare, având doar 12 ani, dar nu și din întâmplare continuă să practice și promoveze acest stil de viață în rândul tinerilor. Are mai multe pasiuni, mai multe ocupații care o ajută să se descopere zi de zi și care o provoacă să muncească și mai mult la dezvoltarea ei personală.

Depune dragoste și mult efort pentru a face fericiți pe alții, pentru că până la urmă voluntariatul este muncă în folosul comunității – fără a cere ceva în schimb. Ea de 4 ani nu mai cere nimic în schimb, dar tot își asumă și mai multe responsabilități și angajamente, pentru a ajunge la cât mai mulți oameni.

Ana-MariaPșenicinîi din Soroca, este voluntară la Centrul de Resurse pentru Tineri DACIA, vicepreședintă la Consiliul Local al Tinerilor din Soroca. Face voluntariat și pentru biserică, se implică activ în campaniile Cantina Socială și Masa Bucuriei. De curând, Ana a devenit și Ambasadoare Media pentru Obiective Globale.

Cert este că voluntariatul necesită timp, dedicație și creativitate. Ea le posedă pe toate!

„Dintotdeauna am fost pasionată de lucruri care necesită un strop de creativitate. Am încerat să scriu texte, poezii, fac fotografii, pictez, design grafic, voluntariat și altele , care poate n-au dat rezultate frumoase, dar merg mai departe.

Nu știam nici pe alocuri ce presupune în totalitate VOLUNTARIATUL. Credeam că e ocupația aia pe care o vedeam în cărțile de educație civică și  de care profesorii ne tot spuneau  că e „ceva ce o să ne ajute pe viitor” . Da, adevărat, dar copila de 12 ani din mine a vrut să meargă doar pentru că nu știa ce să mai facă acasă și asta părea ceva interesant și cu beneficii.

Acum, nu pot nega, voluntariatul e mai mult decât o bucățică din trupul meu. Voluntariat e după-amiaza de sâmbătă în care merg la bătrâni și voluntariat e și confernța aia de 2 zile la care întâlnești oameni faini.Totul în viața mea se ciocnește de această „ocupație” acum.” spune tânăra.

E greu să știi cine ești și să decizi ce vrei să faci -atunci când sufletul le cere pe mai multe.

„Momentan, nu știu cine-s cu adevărat. Cât de dur nu ar suna. Nu știu care îmi este cea mai perfectă vocație sau pentru ce sau cine exist. Încerc să experimentez, să cunosc tot felul de oameni, de lucruri noi. Încerc să nu mă opresc din dezvoltarea mea, căci pentru asta trăim. Să învățăm să fim cu o treaptă înainte – decât am fost ieri!”

Dar, ea știe că „Fără inspirație și creativitate, rezultă  doar lucruri monotone și nimeni nu vrea să vadă asta.”

„Un om al artei nu este neapărat un om care se pricepe la desenat, cântat sau orice presupune terenul „artă”. Se bazează mai mult pe ceea ce vezi și îți dorești să creezi, dacă într-un mic gândăcel poți vedea ceva frumos, atunci sigur arta e pentru tine. Fără inspirație și creativitate, rezultă doar lucruri monotone și nimeni nu vrea să vadă asta.”

Se conduce după ideea „Crește un tânăr – dezvoltă o țară!”. Ana acumulează experiență, timp în care îi ajută și pe alții să treacă peste limite.

„Fiecare organizație, structură pentru tineri a  jucat un rol enorm în dezvoltarea mea. Am observat ce se mai întâmplă în societate, cum să discuți cu APL, cum e să mergi la conferințe și să întâlnești oameni faini. Dar să nu uităm că scopul principal al voluntariatului este să oferim tot ce avem mai bun din noi, fără a cere nimic în schimb. Eu o fac pentru a acumula experiență.” Povestește eroina noastră

Se pornește în aventuri măcar și cu ochii închiși, dar cu brațele deschise. Un fel de „Fie ce-o fi, dar trebuie de încercat!”

„Ca de obicei erau două locuri libere la Conferința de la Chișinău, conferința „Tinerii din Moldova pentru Obiective Globale”. Nu am atras atenția care este subiectul întâlnirii, și am zis că „dacă e Chișinău, 2 zile, una –alta, trebuie de dus, va fi ceva interesant!”. Am fost, mi-a plăcut, am venit acasă. Nu știam tare multe de concursul de fotografie „Ambasador/ Ambasadoare Media pentru Obiective Globale”. Mai apoi, au venit organizatorii de la Consiliul Național al Tineretului din Moldova și trainerii de la CMT cu o sesiune de informare la Soroca, și de aici  a început distracția! ”


Mai bine mai târziu decât niciodată ! Sau nu, întotdeauna mai târziu și întodeauna –niciodată!

„Oameni tare faini ne-au povestit despre concurs, despre Ambasadori Media și cum putem deveni unul dintre ei. Atunci la mine s-a aprins ceva, mă gândeam că din 17 Obiective Globale – TREBUIE să găsesc unul pe care să-l exprim prin fotografie.

Zis și făcut. Cel mai aproape de mine și cu care am rezonat a fost egalitate de Gen. Ideea fotografiei a fost inspirată din internet, dar adaptată după preferințele mele. Desigur că am realizat-o cu o zi înainte de deadline, eu mereu fac în ultimul moment. Un tărăboi în casă și l-am luat pe tata să mă ajute.

S-a dovedit a fi norocoasă fotografia și așa am ajuns Ambasadoare Media pentru egalitate de gen, împreuna cu colega mea din Dubăsari , Iulia Coica”

Ana-Maria Pșenicinîi a ajuns și pe coperta celui mai citit ziar local din Soroca. Este mândră de reușitele ei și de faptul că binele pe care-l depune în voluntariat – i se întoarce înapoi! Așa   spune ea: „ Dăruiește și vei primi și tu la rândul tău, poate chiar înzecit”!

AUTOR: Adriana Negru

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *