Alegerile legislative de astăzi din Olanda, țară în care extrema dreaptă anti-europeană este în plină ascensiune, reprezintă prima sfidare de anul acesta la adresa coeziunii Uniunii Europene, comentează analiștii politici. Ei atrag atenția că acest lucru se întâmplă într-un an în care scrutinele din Franța și Germania, alături de negocierea Brexitului, amenință să deraieze proiectul european, scrie Radio France Internationale.

Cu 28 de partide și 1.114 candidați pentru 150 de mandate în camera inferioară a Parlamentului, politica olandeză îi poate zăpăci chiar și pe cei mai ageri la minte. În această țară a coalițiilor, chiar și partidele cele mai mici, uneori insolite, pot face să încline balanța într-o parte sau într-alta, comentează AFP. Olanda, una dintre cele șase țări fondatoare ale Uniunii Europene, a cărei economie va crește cu circa 2% în 2017 și unde rata șomajului va scădea până la 5,2% din populația activă, s-a transformat într-un potențial agent destabilizator al Uniunii.

Și nu atât pentru că liderul xenofob al Partidului Libertății, Geert Wilders, conduce în sondajele de opinie în ceea ce privește intențiile de vot, ci mai degrabă pentru că rezultatele alegerilor ar putea crea un efect de ‘bulgăre de zăpadă’ care să-i tragă după el pe alegătorii francezi.

”Adevărata miză este Franța, care este o țară centrală” în construcția europeană, comentează un profesor de la Universitatea din Basel. Un rezultat bun al extremei drepte populiste din Olanda i-ar da un oarecare avantaj candidatei de extremă dreapta Marine Le Pen, favorita primului tur al scrutinului prezidențial din Franța, din 23 aprilie, dar care ar urma să fie învinsă în turul doi, din 7 mai, indiferent cine va fi contracandidatul ei.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *