În Republica Moldova, în parteneriat cu Centrul Național de Mediu, 174 de profesori din 155 școli, alături de 3100 de elevi, au testat materialul educativ din Cutia Climatică. Conținutul a fost adaptat contextului național, tradus și publicat, pentru a fi utilizat opțional la orele de geografie, biologie, fizică, științe și educație ecologică.
„Cutia Climatică echipează noua generație cu cunoștințele necesare cu privire la acțiunile climatice și impactul schimbării climei, modelând comportamentul elevilor și contribuind în cele din urmă la un viitor durabil, cu o generație bine informată”, a afirmat Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.
Cutia Climatică este concepută pentru elevii cu vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani. Curriculumul este flexibil, incluzând activități în grup, proiecte și experimente, precum și materiale pe care elevii le pot utiliza în mod individual. Acesta oferă atât profesorilor, cât și tinerilor posibilitatea de a prelua controlul asupra educației privind schimbările climatice, implicându-i într-un mod interactiv în subiectele abordate și combinând învățarea cu divertismentul.
„Cutia Climatică este un instrument pentru educația ecologică, o picătură într-un proces complex. Aspectele de poluare, de influență a omului asupra mediului trebuie conștientizate. Astfel, atitudinea față de alte specii și față de mediu se schimbă. Educația pentru dezvoltare durabilă trebuie să fie o disciplină obligatorie, ca să creștem oameni care iau în viața de zi cu zi decizii responsabile față de mediu”, susține Iuliana Cantaragiu, secretară de stat, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
Urmează ca profesorii instruiți să folosească Cutia Climatică, ca suport informațional-didactic în cadrul orelor, iar elevii să cunoască astfel mai bine subiectul schimbărilor climatice și să adopte un comportament potrivit. Centrul Național de Mediu planifică să instruiască mai mulți profesori. Deocamdată, publicația a fost produsă într-un tiraj de 200 de exemplare.
„Educația ecologică trebuie să fie transdisciplinară, fiindcă acoperă mai multe aspecte ale vieții și e o problemă complexă. Ne propunem să integrăm aspectele de mediu și schimbare climatică în mai multe discipline și să punem accent pe aspectele practice”, afirmă Iurie Cristea, Șef de Cabinet la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
Tatiana Manastîrlî, 17 ani, elevă din satul Copceac, este una din participantele la tabăra regională pentru climă organizată de proiectul „Cutia Climatică” în Kazahstan, care a întrunit elevi din opt țări care s-au remarcat prin proiecte practice din domeniul climatic în școlile și comunitățile lor. Ea spune că a prezentat acolo o inițiativă de reducere a consumului de plastic: „Educația ecologică poate deveni mai interesantă, mai la îndemână, de asta ar trebui create aplicații pentru telefoanele mobile, să se organizeze concursuri, tombole. Doar astfel elevii vor înțelege că schimbarea climei e o realitate și trebuie să ne adaptăm, negarea a ceea ce se întâmplă nu e o soluție, și nici distrugerea mediului înconjurător”.
Enciclopedia Cutia Climatică a fost scrisă de experți în domeniile climatologie, geografie, biologie și economie, care au colaborat cu profesori și scriitori de literatură pentru copii. Acum, ea este utilizată de apr. 50.000 de elevi din opt țări din Europa de Est și Asia Centrală. Cutia Climatică este accesibilă online ca aplicație pentru telefonul mobil, fiind disponibilă în rusă.
Proiectul „Cutia climatică” contribuie la Acțiuni pentru abilitarea climatică (ACE) – un cadru adoptat de Convenția Cadru ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). Acțiunile au derivat din recunoașterea faptului că pentru a realiza țintele Acordului de la Paris, țările trebuie să fortifice educația privind schimbările climatice, conștientizarea și participarea publică.
Educația reprezintă o parte integră a liderismului pentru climă și Cutia Climatică coagulează eforturile pentru a face ca educația în domeniul schimbărilor climatice să fie mai relevantă, echitabilă și incluzivă pentru toți tinerii.
Republica Moldova este vulnerabilă la schimbările climatice, cu o medie anuală a pierderilor economice de 2,13% din PIB. Seceta, valurile de căldură, înghețurile, furtunile puternice sau inundațiile sunt fenomene pe care Republica Moldova le simte pe „propria piele” deja de mai mulți ani. Precipitațiile abundente de zăpadă din 22 aprilie 2017, care au dus la distrugeri masive ale copacilor din centrul și sudul Moldovei, când natura era în proces de vegetație de primăvară, precum și la diverse pagube materiale și întreruperi îndelungate de curent electric, au provocat discuții în spațiul public despre cât de pregătită e țara pentru a face față consecințele schimbărilor climei.